← Psalms (82/150) → |
1. | (Un psalm al lui Asaf.) Dumnezeu stă în adunarea lui Dumnezeu; El judecă în mijlocul dumnezeilor. |
2. | -,,Pînă cînd veţi judeca strîmb, şi veţi căuta la faţa celor răi? - |
3. | Faceţi dreptate celui slab şi orfanului, daţi dreptate nenorocitului şi săracului, |
4. | Scăpaţi pe cel nevoiaş şi lipsit, izbăviţi -i din mîna celor răi.`` |
5. | Dar ei nu vor să ştie de nimic, nu pricep'nimic, ci umblă în întunerec; de aceea se clatină toate temeliile pămîntului. |
6. | Eu am zis: ,,Sînteţi dumnezei, toţi sînteţi fii ai Celui Prea Înalt.`` |
7. | Însă veţi muri ca nişte oameni, veţi cădea ca un domnitor oarecare.`` - |
8. | Scoală-Te, Dumnezeule, şi judecă pămîntul! Căci toate neamurile sînt ale Tale. |
← Psalms (82/150) → |