← Psalms (7/150) → |
1. | (O cîntare de jale a lui David. Cîntată Domnului din pricina cuvintelor Beniamitului Cuş.) Doamne, Dumnezeule, în Tine îmi caut scăparea! Scapă-mă de toţi prigonitorii mei şi izbăveşte-mă, |
2. | ca să nu mă sfîşie ca un leu, care înghite fără să sară cineva în ajutor. |
3. | Doamne, Dumnezeule, dacă am făcut un astfel de rău, dacă este fărădelege pe mînile mele, |
4. | dacă am răsplătit cu rău pe cel ce trăia în pace cu mine, şi n'am izbăvit pe cel ce mă asuprea fără temei, |
5. | atunci: să mă urmărească vrăjmaşul şi să m'ajungă, să-mi calce viaţa la pămînt, şi slava mea în pulbere să mi -o arunce! (Oprire). |
6. | Scoală-Te, Doamne, cu mînia Ta! Scoală-Te împotriva urgiei protivnicilor mei, trezeşte-Te ca să-mi ajuţi, şi rînduieşte o judecată! |
7. | Să Te înconjure adunarea popoarelor, şi şezi mai sus decît ea, la înălţime! |
8. | Domnul judecă popoarele: fă-mi dreptate Doamne, după neprihănirea şi nevinovăţia mea! |
9. | Ah! pune odată capăt răutăţii celor răi, şi întăreşte pe cel neprihănit, Tu, care cercetezi inimile şi rărunchii, Dumnezeule drepte! |
10. | Scutul meu este în Dumnezeu, care mîntuieşte pe cei cu inima curată. |
11. | Dumnezeu este un judecător drept, un Dumnezeu care Se mînie în orice vreme. |
12. | Dacă cel rău nu se întoarce la Dumnezeu, Dumnezeu îşi ascute sabia, Îşi încordează arcul, şi -l ocheşte, |
13. | îndreptă asupra lui săgeţi omorîtoare şi -i aruncă săgeţi arzătoare! |
14. | Iată că cel rău pregăteşte răul, zămisleşte fărădelegea, şi naşte înşelăciunea: |
15. | face o groapă, o sapă, şi tot el cade în groapa pe care a făcut -o. |
16. | Fărădelegea pe care a urzit -o, se întoarce asupra capului lui, şi silnicia pe care a făcut -o, se pogoară înapoi pe ţeasta capului lui. |
17. | Eu voi lăuda pe Domnul pentru dreptatea Lui, şi voi cînta Numele Domnului, Numele Celui Prea Înalt. |
← Psalms (7/150) → |