← Psalms (61/150) → |
1. | (Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat pe instrumente cu coarde. Un psalm al lui David.) Ascultă, Dumnezeule, strigătele mele, ia aminte la rugăciunea mea! |
2. | Dela capătul pămîntului strig către Tine cu inima mîhnită, şi zic: ,,Du-mă pe stînca pe care n'o pot ajunge, căci este prea înaltă pentru mine! |
3. | Căci Tu eşti un adăpost pentru mine, un turn tare împotriva vrăjmaşului. |
4. | Aş vrea să locuiesc pe vecie în cortul Tău: să alerg la adăpostul aripilor Tale. - |
5. | Căci Tu, Dumnezeule, îmi asculţi juruinţele, Tu îmi dai moştenirea celorce se tem de Numele Tău. |
6. | Tu adaugi zile la zilele împăratului: lungească -i-se anii pe vecie! |
7. | În veci să rămînă el pe scaunul de domnie, înaintea lui Dumnezeu! Fă ca bunătatea şi credincioşia Ta să vegheze asupra lui! |
8. | Atunci voi cînta neîncetat Numele Tău, şi zi de zi îmi voi împlini juruinţele. |
← Psalms (61/150) → |