| ← Psalms (33/150) → |
| 1. | Neprihăniţilor, bucuraţi-vă în Domnul! Oamenilor fără prihană le şade bine cîntarea de laudă. |
| 2. | Lăudaţi pe Domnul cu arfa, lăudaţi -L cu alăuta cu zece coarde. |
| 3. | Cîntaţi -I o cîntare nouă! Faceţi să răsune coardele şi glasurile voastre! |
| 4. | Căci Cuvîntul Domnului este adevărat, şi toate lucrările Lui se împlinesc cu credincioşie. |
| 5. | El iubeşte dreptatea şi neprihănirea; bunătatea Domnului umple pămîntul. |
| 6. | Cerurile au fost făcute prin Cuvîntul Domnului, şi toată oştirea lor prin suflarea gurii lui. |
| 7. | El îngrămădeşte apele mării într'un morman, şi pune adîncurile în cămări. |
| 8. | Tot pămîntul să se teamă de Domnul! Toţi locuitorii lumii să tremure înaintea Lui! |
| 9. | Căci el zice, şi se face; porunceşte şi ce porunceşte ia fiinţă. |
| 10. | Domnul răstoarnă sfaturile Neamurilor, zădărniceşte planurile popoarelor. |
| 11. | Dar sfaturile Domnului dăinuiesc pe vecie, şi planurile inimii Lui, din neam în neam. |
| 12. | Ferice de poporul, al cărui Dumnezeu este Domnul! Ferice de poporul, pe care Şi -l alege El de moştenire! |
| 13. | Domnul priveşte din înălţimea cerurilor, şi vede pe toţi fiii oamenilor. |
| 14. | Din locaşul locuinţei Lui, El priveşte pe toţi locuitorii pămîntului. |
| 15. | El le întocmeşte inima la toţi, şi ia aminte la toate faptele lor. |
| 16. | Nu mărimea oştirii scapă pe împărat, nu mărimea puterii izbăveşte pe viteaz; |
| 17. | calul nu poate da chezăşia biruinţei, şi toată vlaga lui nu dă izbăvirea. |
| 18. | Iată, ochiul Domnului priveşte peste ceice se tem de El, peste ceice nădăjduiesc în bunătatea Lui, |
| 19. | ca să le scape sufletul dela moarte, şi să -i ţină cu viaţă în mijlocul foametei. |
| 20. | Sufletul nostru nădăjduieşte în Domnul; El este Ajutorul şi Scutul nostru. |
| 21. | Da, inima noastră îşi găseşte bucuria în El, căci avem încredere în Numele Lui cel Sfînt. |
| 22. | Doamne, fie îndurarea Ta peste noi, după cum o nădăjduim noi dela Tine! |
| ← Psalms (33/150) → |