← Psalms (112/150) → |
1. | Lăudaţi pe Domnul! Ferice de omul care se teme de Domnul, şi care are o mare plăcere pentru poruncile Lui! |
2. | Sămînţa lui va fi puternică pe pămînt; neamul oamenilor fără prihană va fi binecuvîntat. |
3. | El are în casă bogăţie şi belşug, şi neprihănirea lui dăinuieşte în veci. |
4. | Celui fără prihană îi răsare o lumină în întunerec, El este milostiv, îndurător şi drept. |
5. | Ce bine -i merge omului care face milă şi împrumută pe altul, şi care îşi rînduieşte faptele după dreptate! |
6. | Căci el nu se clatină niciodată; pomenirea celui neprihănit ţine în veci. |
7. | El nu se teme de veşti rele, ci inima lui este tare, încrezătoare în Domnul. |
8. | Inima îi este mîngîiată, n'are nicio teamă, pînă ce îşi vede împlinită dorinţa faţă de protivnicii lui. |
9. | El este darnic, dă celor lipsiţi; milostenia lui ţine în veci; capul i se înalţă cu slavă. |
10. | Cel rău vede lucrul acesta, şi se mînie, scrîşneşte din dinţi şi se topeşte. Poftele celor răi rămîn neîmplinite. |
← Psalms (112/150) → |