| ← Psalms (108/150) → |
| 1. | (O cîntare. Un psalm al lui David.) Gata îmi este inima să cînte, Dumnezeule! Voi cînta, voi suna din instrumentele mele; aceasta este slava mea! |
| 2. | Deşteptaţi-vă, alăută şi arfă! Mă voi trezi în zori de zi. |
| 3. | Te voi lăuda printre popoare, Doamne, Te voi cînta printre neamuri. |
| 4. | Căci mare este bunătatea Ta şi se înalţă mai pe sus de ceruri, iar credincioşia Ta pînă la nori. |
| 5. | Înalţă-Te peste ceruri, Dumnezeule, şi fie slava Ta peste tot pămîntul! |
| 6. | Pentru ca prea iubiţii Tăi să fie izbăviţi, scapă-ne prin dreapta Ta, şi ascultă-ne! |
| 7. | Dumnezeu a vorbit în sfinţenia Lui: ,,Voi birui, voi împărţi Sihemul, voi măsura valea Sucot; |
| 8. | al Meu este Galaadul, al Meu Manase; Efraim este întăritura capului Meu, şi Iuda, toiagul Meu de cîrmuire; |
| 9. | Moab este ligheanul în care Mă spăl; Îmi arunc încălţămintea asupra Edomului; strig de bucurie asupra ţării Filistenilor!`` |
| 10. | Cine mă va duce în cetatea întărită? Cine mă va duce la Edom? |
| 11. | Oare nu Tu, Dumnezeule, care ne-ai lepădat, şi care nu vrei să mai ieşi, Dumnezeule, cu oştirile noastre? |
| 12. | Dă-ne ajutor în necaz, căci zădarnic este ajutorul omului. |
| 13. | Cu Dumnezeu vom face mari isprăvi; El va zdrobi pe vrăjmaşii noştri. |
| ← Psalms (108/150) → |