← Proverbs (6/31) → |
1. | Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul, |
2. | dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale, |
3. | fă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el. |
4. | Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale! |
5. | Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului... |
6. | Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te! |
7. | Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn; |
8. | totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului. |
9. | Pînă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău? |
10. | Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mînile ca să dormi!... |
11. | Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat. |
12. | Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură, |
13. | clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele. |
14. | Răutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într'una, şi stîrneşte certuri. |
15. | De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac. |
16. | Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte: |
17. | ochii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat, |
18. | inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău, |
19. | martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi. |
20. | Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale: |
21. | leagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît. |
22. | Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare! |
23. | Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii. |
24. | Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine. |
25. | N'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei. |
26. | Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump. |
27. | Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele? |
28. | Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele? |
29. | Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit. |
30. | Hoţul nu este urgisit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame; |
31. | Şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă. |
32. | Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa. |
33. | Nu va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge. |
34. | Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n'are milă în ziua răzbunării; |
35. | nu se uită la niciun preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar. |
← Proverbs (6/31) → |