← Proverbs (3/31) → |
1. | Fiule, nu uita învăţăturile mele, şi păstrează în inima ta sfaturile mele! |
2. | Căci ele îţi vor lungi zilele şi anii vieţii tale, şi-ţi vor aduce multă pace. |
3. | Să nu te părăsească bunătatea şi credincioşia: leagă-ţi-le la gît, scrie-le pe tăbliţa inimii tale. |
4. | Şi astfel vei căpăta trecere şi minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor. |
5. | Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta! |
6. | Recunoaşte -L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările. |
7. | Nu te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul, şi abate-te de la rău! |
8. | Aceasta va aduce sănătate trupului tău, şi răcorire oaselor tale. |
9. | Cinsteşte pe Domnul cu averile tale, şi cu cele dintîi roade din tot venitul tău: |
10. | căci atunci grînarele îţi vor fi pline de belşug, şi teascurile tale vor geme de must. |
11. | Fiule, nu dispreţui mustrarea Domnului, şi nu te mîhni de pedepsele Lui. |
12. | Căci Domnul mustră pe cine iubeşte, ca un părinte pe copilul pe care -l iubeşte! |
13. | Ferice de omul care găseşte înţelepciunea, şi de omul care capătă pricepere! |
14. | Căci cîştigul pe care -l aduce ea este mai bun decît al argintului, şi venitul adus de ea este mai de preţ decît aurul; |
15. | ea este mai de preţ decît mărgăritarele, şi toate comorile tale nu se pot asemui cu ea. |
16. | În dreapta ei este o viaţă lungă; în stînga ei, bogăţie şi slavă. |
17. | Căile ei sînt nişte căi plăcute, şi toate cărările ei sînt nişte cărări pacinice. |
18. | Ea este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă, şi cei ce o au sînt fericiţi. |
19. | Prin înţelepciune a întemeiat Domnul pămîntul, şi prin pricepere a întărit El cerurile; |
20. | prin ştiinţa Lui s'au deschis Adîncurile, şi strecoară norii roua. |
21. | Fiule, să nu se depărteze învăţăturile acestea de ochii tăi: păstrează înţelepciunea şi chibzuinţa! |
22. | Căci ele vor fi viaţa sufletului tău, şi podoaba gîtului tău. |
23. | Atunci vei merge cu încredere pe drumul tău, şi piciorul nu ţi se va poticni. |
24. | Cînd te vei culca, vei fi fără teamă, şi cînd vei dormi, somnul îţi va fi dulce. |
25. | Nu te teme nici de spaimă năpraznică, nici de o năvălire din partea celor răi; |
26. | căci Domnul va fi nădejdea ta, şi El îţi va păzi piciorul de cădere. |
27. | Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, cînd poţi s'o faci. |
28. | Nu zice aproapelui tău: ,,Du-te şi vino iarăş; îţi voi da mîne!`` cînd ai de unde să dai. |
29. | Nu gîndi rău împotriva aproapelui tău, cînd locuieşte liniştit lîngă tine. |
30. | Nu te certa fără pricină cu cineva, cînd nu ţi -a făcut nici un rău. |
31. | Nu pizmui pe omul asupritor, şi nu alege niciuna din căile lui! |
32. | Căci Domnul urăşte pe oamenii stricaţi, dar este prieten cu cei fără prihană. |
33. | Blestemul Domnului este în casa celui rău, dar locuinţa celor neprihăniţi o binecuvintează. |
34. | Cînd are a face cu cei batjocoritori, Îşi bate joc de ei, dar celor smeriţi le dă har. |
35. | Înţelepţii vor moşteni slava, dar partea celor nebuni este ruşinea. |
← Proverbs (3/31) → |