← Proverbs (29/31) → |
1. | Un om care se împotriveşte tuturor mustrărilor, va fi zdrobit deodată şi fără leac. - |
2. | Cînd se înmulţesc cei buni, poporul se bucură, dar cînd stăpîneşte cel rău, poporul geme. - |
3. | Cine iubeşte înţelepciunea înveseleşte pe tatăl său, dar cine umblă cu curvele risipeşte averea. - |
4. | Un împărat întăreşte ţara prin dreptate, dar cine ia mită, o nimiceşte. - |
5. | Cine linguşeşte pe aproapele său, îi întinde un laţ supt paşii lui. - |
6. | În păcatul omului rău este o cursă, dar cel bun biruie şi se bucură. - |
7. | Cel bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s'o priceapă. - |
8. | Cei uşuratici aprind focul în cetate, dar înţelepţii potolesc mînia. - |
9. | Cînd se ceartă un înţelept cu un nebun, să se tot supere sau să tot rîdă, căci pace nu se face. - |
10. | Oamenii setoşi de sînge urăsc pe omul fără prihană, dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viaţa. - |
11. | Nebunul îşi arată toată patima, dar înţeleptul o stăpîneşte. - |
12. | Cînd celce stăpîneşte dă ascultare cuvintelor mincinoase, toţi slujitorii lui sînt nişte răi. - |
13. | Săracul şi asupritorul se întîlnesc, dar Domnul le luminează ochii la amîndoi, |
14. | Un împărat care judecă pe săraci după adevăr, îşi va avea scaunul de domnie întărit pe vecie. - |
15. | Nuiaua şi certarea dau înţelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei sale. - |
16. | Cînd se înmulţesc cei răi, se înmulţeşte şi păcatul, dar cei buni le vor vedea căderea. - |
17. | Pedepseşte-ţi fiul, şi el îţi va da odihnă, şi îţi va aduce desfătare sufletului. - |
18. | Cînd nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frîu; dar ferice de poporul care păzeşte legea! - |
19. | Nu prin vorbe se pedepseşte un rob, căci chiar dacă pricepe, n'ascultă. - |
20. | Dacă vezi un om care vorbeşte nechibzuit, poţi să nădăjduieşti mai mult dela un nebun decît dela el. - |
21. | Slujitorul pe care -l răsfeţi din copilărie, la urmă ajunge de se crede fiu. - |
22. | Un om mînios stîrneşte certuri, şi un înfuriat face multe păcate. - |
23. | Mîndria unui om îl scoboară, dar cine este smerit cu duhul capătă cinste. - |
24. | Cine împarte cu un hoţ îşi urăşte viaţa, aude blestemul, şi nu spune nimic. - |
25. | Frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n'are dece să se teamă. - |
26. | Mulţi umblă după bunăvoinţa celui ce stăpîneşte, dar Domnul este acela care face dreptate fiecăruia. |
27. | Omul nelegiuit este o scîrbă înaintea celor neprihăniţi, dar cel ce umblă fără prihană este o scîrbă înaintea celor răi. |
← Proverbs (29/31) → |