| ← Proverbs (28/31) → |
| 1. | Cel rău fuge fără să fie urmărit, dar cel neprihănit îndrăzneşte ca un leu tînăr. - |
| 2. | Cînd este răscoală într'o ţară, sînt mulţi capi, dar cu un om priceput şi încercat, domnia dăinueşte. - |
| 3. | Un om sărac care apasă pe cei obijduiţi, este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pîne. - |
| 4. | Ceice părăsesc legea, laudă pe cel rău, dar ceice păzesc legea se mînie pe el. - |
| 5. | Oamenii dedaţi la rău nu înţeleg ce este drept, dar ceice caută pe Domnul înţeleg totul. - |
| 6. | Mai mult preţuieşte săracul care umblă în neprihănirea lui, decît bogatul care umblă pe căi sucite. - |
| 7. | Celce păzeşte legea, este un fiu priceput, dar celce umblă cu cei desfrînaţi face ruşine tatălui său. - |
| 8. | Cine îşi înmulţeşte avuţiile prin dobîndă şi camătă, le strînge pentru celce are milă de săraci. - |
| 9. | Dacă cineva îşi întoarce urechea ca să n'asculte legea, chiar şi rugăciunea lui este o scîrbă. - |
| 10. | Cine rătăceşte pe oamenii fără prihană pe calea cea rea, cade în groapa pe care a săpat -o, dar oamenii fără prihană moştenesc fericirea. - |
| 11. | Omul bogat se crede înţelept, dar săracul care este priceput îl cercetează. - |
| 12. | Cînd biruiesc cei neprihăniţi, este o mare slavă, dar cînd se înalţă cei răi, fiecare se ascunde. - |
| 13. | Cine îşi ascunde fărădelegile, nu propăşeşte, dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele, capătă îndurare. - |
| 14. | Ferice de omul care se teme necontenit, dar cel ce-şi împietreşte inima cade în nenorocire. - |
| 15. | Ca un leu care răcneşte şi ca un urs flămînd, aşa este cel rău care stăpîneşte peste un popor sărac. - |
| 16. | Un voivod fără pricepere îşi înmulţeşte faptele de asuprire, dar cel ce urăşte lăcomia îşi lungeşte zilele. - |
| 17. | Un om al cărui cuget este încărcat cu sîngele altuia, fuge pînă la groapă: nimeni să nu -l oprească. - |
| 18. | Cine umblă în neprihănire, găseşte mîntuirea, dar cine umblă pe două căi strîmbe cade într'o groapă. - |
| 19. | Cine îşi lucrează cîmpul are belşug de pîne, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie. - |
| 20. | Un om credincios este năpădit de binecuvîntări, dar celce vrea să se îmbogăţească repede nu rămîne nepedepsit. - |
| 21. | Nu este bine să cauţi la faţa oamenilor; chiar pentru o bucată de pîne poate un om să se dedea la păcat. - |
| 22. | Un om pizmaş se grăbeşte să se îmbogăţească, şi nu ştie că lipsa va veni peste el. - |
| 23. | Cine mustră pe alţii, găseşte mai multă bunăvoinţă pe urmă, decît cel cu limba linguşitoare. - |
| 24. | Cine fură pe tatăl său şi pe mama sa, şi zice că nu este un păcat, este tovarăş cu nimicitorul. - |
| 25. | Cel lacom stîrneşte certuri, dar celce se încrede în Domnul este săturat din belşug. - |
| 26. | Cine se încrede în inima lui este un nebun, dar cine umblă în înţelepciune va fi mîntuit. - |
| 27. | Cine dă săracului, nu duce lipsă, dar cine închide ochii, este încărcat cu blesteme. - |
| 28. | Cînd se înalţă cei răi, fiecare se ascunde, dar cînd pier ei, cei buni se înmulţesc. - |
| ← Proverbs (28/31) → |