← Proverbs (23/31) → |
1. | Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte: |
2. | pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom. |
3. | Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare. |
4. | Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta. |
5. | Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri. |
6. | Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese, |
7. | căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine. |
8. | Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute. |
9. | Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte. |
10. | Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor, |
11. | căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta. |
12. | Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei. |
13. | Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri. |
14. | Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor. |
15. | Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura; |
16. | şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine. |
17. | Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul; |
18. | căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea. |
19. | Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă. |
20. | Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne. |
21. | Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe. |
22. | Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit. |
23. | Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea. |
24. | Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură. |
25. | Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut. |
26. | Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele. |
27. | Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă. |
28. | Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi. |
29. | Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi? |
30. | Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat. |
31. | Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor, |
32. | dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc. |
33. | Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii. |
34. | Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg. |
35. | ,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!`` |
← Proverbs (23/31) → |