Proverbs (15/31)

← Proverbs (15/31) →

Un răspuns blînd potoleşte mînia, dar o vorbă aspră aţîţă mînia.

Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie. -

Ochii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni. -

Limba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul. -

Nesocotitul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înţelept. -

În casa celui neprihănit este mare belşug, dar în cîştigurile celui rău este turburare. -

Buzele înţelepţilor samănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată. -

Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. -

Calea celui rău este urîtă Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după neprihănire. -

10.

Cine părăseşte cărarea este aspru pedepsit, şi cine urăşte mustrarea va muri. -

11.

Locuinţa morţilor şi Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! -

12.

Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi. -

13.

O inimă veselă înseninează faţa; dar cînd inima este tristă, duhul este mîhnit. -

14.

Inima celor pricepuţi caută ştiinţa, dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere în nebunie. -

15.

Toate zilele celui nenorocit sînt rele, dar cel cu inima mulţămită are un ospăţ necurmat. -

16.

Mai bine puţin, cu frică de Domnul, de cît o mare bogăţie, cu turburare! -

17.

Mai bine un prînz de verdeţuri, şi dragoste, de cît un bou îngrăşat, şi ură. -

18.

Un om iute la mînie stîrneşte certuri, dar cine este încet la mînie potoleşte neînţelegerile. -

19.

Drumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită. -

20.

Un fiu înţelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mamă-sa. -

21.

Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. -

22.

Planurile nu izbutesc, cînd lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc cînd sînt mulţi sfetnici. -

23.

Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! -

24.

Pentru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să -l abată de la locuinţa morţilor, care este jos. -

25.

Domnul surpă casa celor mîndri, dar întăreşte hotarele văduvei. -

26.

Gîndurile rele sînt urîte Domnului, dar cuvintele prietenoase sînt curate înaintea Lui. -

27.

Cel lacom de cîştig îşi turbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi. -

28.

Inima celui neprihănit se gîndeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi. -

29.

Domnul Se depărtează de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor neprihăniţi. -

30.

O privire prietenoasă înveseleşte inima, o veste bună întăreşte oasele. -

31.

Urechea care ia aminte la învăţăturile cari duc la viaţă, locuieşte în mijlocul înţelepţilor. -

32.

Cel ce leapădă certarea îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. -

33.

Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. -

← Proverbs (15/31) →