← Job (4/42) → |
1. | Elifaz din Teman a luat cuvîntul şi a zis: |
2. | ,,Dacă vom îndrăzni să-ţi vorbim, te vei supăra? Dar cine ar putea să tacă? |
3. | De multeori tu ai învăţat pe alţii, şi ai întărit mînile slăbite. |
4. | Cuvintele tale au ridicat pe cei ce se clătinau, şi ai întărit genunchii cari se îndoiau. |
5. | Şi acum, cînd este vorba de tine, eşti slab! Acum, cînd eşti atins tu, te turburi! Nu este frica ta de Dumnezeu sprijinul tău? |
6. | Nădejdea ta, nu -i neprihănirea ta? |
7. | Adu-ţi aminte, te rog: care nevinovat a perit? Cari oameni neprihăniţi au fost nimiciţi? |
8. | După cîte am văzut eu, numai cei ce ară fărădelegea şi samănă nelegiuirea îi seceră roadele! |
9. | Aceia pier prin suflarea lui Dumnezeu, nimiciţi de vîntul mîniei Lui. |
10. | Mugetul leilor încetează, dinţii puilor de lei sînt zdrobiţi! |
11. | Leul bătrîn piere din lipsă de pradă, şi puii leoaicei se risipesc. |
12. | Un cuvînt s'a furişat pînă la mine, şi urechea mea i -a prins sunetele uşoare. |
13. | În clipa cînd vedeniile de noapte frămîntă gîndul, cînd oamenii sînt cufundaţi într'un somn adînc, |
14. | m'a apucat groaza şi spaima, şi toate oasele mi-au tremut. |
15. | Un duh a trecut pe lîngă mine... Tot părul mi s'a sbîrlit ca ariciul... |
16. | Un chip cu o înfăţişare necunoscută era înaintea ochilor mei. Şi am auzit un glas care şoptea încetişor: |
17. | ,,Fi-va omul fără vină înaintea lui Dumnezeu? Fi-va el curat înaintea Celui ce l -a făcut? |
18. | Dacă n'are încredere Dumnezeu nici în slujitorii Săi, dacă găseşte El greşeli chiar la îngerii Săi, |
19. | cu cît mai mult la cei ce locuiesc în case de lut, cari îşi trag obîrşia din ţărînă, şi pot fi zdrobiţi ca un vierme! |
20. | De dimineaţă pînă seara sînt zdrobiţi, pier pentru totdeauna, şi nimeni nu ţine seama de ei. |
21. | Li se taie firul vieţii: mor, şi tot n'au căpătat înţelepciunea! |
← Job (4/42) → |