← Job (28/42) → |
1. | Argintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit. |
2. | Ferul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama. |
3. | Omul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ţinuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii. |
4. | Sapă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti. |
5. | Pămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc, |
6. | pietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur. |
7. | Pasărea de pradă nu -i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n'a zărit -o, |
8. | cele mai trufaşe dobitoace n'au călcat pe ea, şi leul n'a trecut niciodată pe ea. |
9. | Omul îşi pune mîna pe stînca de cremene, şi răstoarnă munţii din rădăcină. |
10. | Sapă şanţuri în stînci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele. |
11. | Opreşte curgerea apelor, şi scoate la lumină ce este ascuns. |
12. | Dar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii? |
13. | Omul nu -i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pămîntul celor vii. |
14. | Adîncul zice: ,Nu este în mine`, şi marea zice: ,Nu este la mine.`; |
15. | Ea nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cîntărindu-se cu argint; |
16. | nu se cîntăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir. |
17. | Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales. |
18. | Mărgeanul şi cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decît mărgăritarele. |
19. | Topazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea. |
20. | De unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii? |
21. | Este ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului. |
22. | Adîncul şi moartea zic: ,Noi am auzit vorbindu-se de ea.` |
23. | Dumnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa. |
24. | Căci El vede pînă la marginile pămîntului, zăreşte totul subt ceruri. |
25. | Cînd a rînduit greutatea vîntului, şi cînd a hotărît măsura apelor, |
26. | cînd a dat legi ploii, şi cînd a însemnat drumul fulgerului şi tunetului, |
27. | atunci a văzut înţelepciunea şi a arătat -o, i -a pus temeliile şi a pus -o la încercare. |
28. | Apoi a zis omului: ,Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.` |
← Job (28/42) → |