Proverbs (14/31)

← Proverbs (14/31) →

Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -

Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -

În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -

Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -

Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.

Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -

Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -

Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -

Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -

10.

Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -

11.

Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -

12.

Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -

13.

De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -

14.

Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -

15.

Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -

16.

Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -

17.

Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -

18.

Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -

19.

Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -

20.

Săracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -

21.

Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -

22.

În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.

23.

Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -

24.

Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n'au altceva decît nebunie. -

25.

Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -

26.

Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -

27.

Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -

28.

Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -

29.

Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -

30.

O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -

31.

Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -

32.

Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -

33.

Înţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -

34.

Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -

35.

Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.

← Proverbs (14/31) →