Numbers (11/36)  

1. Saˈ jun li cutan eb laj Israel queˈoc chixcuechˈinquil rix li Ka̱cuaˈ xban li chˈaˈajquilal li cuanqueb cuiˈ. Li Ka̱cuaˈ quirabi li cˈaˈru yo̱queb chixyebal. Cˈajoˈ nak quijoskˈoˈ saˈ xbe̱neb. Quixtakla chak li xam ut eb li muheba̱leb li cuanqueb toj chire queˈcˈat.
2. Eb laj Israel queˈxjap re chixtzˈa̱manquil xtenkˈanquileb chiru laj Moisés. Ut laj Moisés quixtzˈa̱ma xtenkˈanquileb chiru li Ka̱cuaˈ ut li xam quichup.
3. Joˈcan nak li naˈajej aˈan queˈxqˈue Tabera chokˈ xcˈabaˈ xban nak li naˈajej aˈan quicˈateˈ xban li xam li quixtakla chak li Dios.
4. Saˈ xya̱nkeb laj Israel cuanqueb li jalaneb xtenamit. Eb aˈan junes cha̱bil tzacae̱mk teˈraj xtzacanquil. Ut eb laj Israel queˈoc cuiˈchic chi cuechˈi̱nc ut queˈxye: Cuan ta ani ta̱qˈuehok katib re takatzaca.
5. Najulticoˈ ke nak chi ma̱tan katzaca chak li car aran Egipto ut katzaca chak li pepino, li melón, li puerro, li cebolla ut li a̱nx.
6. Ut anakcuan arin yo̱co chi ca̱mc xban katzˈocajic. Ma̱cˈaˈ chic naru nakatzaca xban nak caˈaj cuiˈ maná cuan, chanqueb.
7. Li maná chanchan riyajil li culantro ut kˈan xcolor chanchan xkˈol cheˈ.
8. Eb li cristian queˈxmol li maná. Cuan li queˈxqueˈ chiruheb xcaˈ ut cuan li tenbil queˈxba̱nu re. Nequeˈxchik saˈ chˈi̱chˈ ucˈal ut cuan li nequeˈxyi̱b chokˈ xcaxlan cua. Ut lix sahil chanchan li cha̱bil aceite.
9. Nak natˈaneˈ li xchuˈque chi kˈek saˈ li naˈajej li cuanqueb cuiˈ lix muheba̱leb, natˈaneˈ ajcuiˈ li maná.
10. Laj Moisés quirabi nak li junju̱nk cabal laj Israel yo̱queb chi ya̱bac chire lix muheba̱leb. Li Ka̱cuaˈ cˈajoˈ nak quijoskˈoˈ riqˈuineb. Ut laj Moisés incˈaˈ quicuulac chiru.
11. Joˈcan nak laj Moisés quixye re li Ka̱cuaˈ: —¿Cˈaˈut nak nacaba̱nu ra cue la̱in? La̱in laj cˈanjel cha̱cuu. ¿Cˈaˈru inma̱c cha̱cuu nak yo̱cat chixqˈuebal li i̱k saˈ inbe̱n re xcˈambal li tenamit aˈin?
12. ¿Ma la̱in ta biˈ xyucuaˈeb? Ut, ¿ma la̱in ta biˈ xnaˈeb nak ta̱ye cue nak tincˈameb chi kˈalkˈo joˈ nequeˈkˈalu̱c li cocˈal li toj nequeˈtuˈuc? ¿Ma tento nak toj la̱in tincˈamok reheb saˈ li naˈajej li cayechiˈi reheb lix xeˈto̱nil yucuaˈeb?
13. ¿Bar tintau tib la̱in re tinqˈue reheb li tenamit aˈin? Junes cuechˈi̱nc ut xpatzˈbal xtibeb nequeˈxba̱nu.
14. La̱in incˈaˈ chic nincuy cˈamoc be chiruheb chixjunileb li tenamit aˈin injunes. Aˈin jun nimla i̱k chokˈ cue la̱in.
15. Cui la̱at yo̱cat chixba̱nunquil cue chi joˈcaˈin, kˈaxal us cui ta̱cuisi lin yuˈam cui ya̱l nak niquina̱ra, re nak incˈaˈ chic yo̱kin chi cˈuluc nabal raylal, chan laj Moisés.
16. Abanan li Ka̱cuaˈ quichakˈoc ut quixye re: —Chˈutubeb laje̱b xca̱cˈa̱lak li cui̱nk li nacanau ruheb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj Israel. Aˈaneb li cuanqueb xcuanquil. Ut ta̱cˈameb chiru li tabernáculo ut tine̱roybeni a̱cuochbeneb.
17. La̱in tincubek chak ut tina̱tinak a̱cuiqˈuin. Ut tinqˈue lin musikˈ reheb joˈ quinqˈue a̱cue la̱at re nak tateˈxtenkˈa chixcˈambaleb xbe li tenamit aˈin. Chi joˈcan incˈaˈ ta̱cana̱k saˈ a̱be̱n a̱junes la̱at li i̱k aˈin.
18. Ta̱ye ajcuiˈ reheb chixjunileb nak teˈxsantobresi ribeb xban nak cuulaj tinqˈue lix tibeb re teˈxtzaca. La̱in xcuabi nak yo̱queb chi cuechˈi̱nc ut yo̱queb chixyebal: Us raj cuan ta tib re takatzaca. Us nak cuanco chak Egipto, chanqueb. Joˈcan nak anakcuan tinqˈue lix tibeb re teˈxtzaca.
19. Ut moco jun cutan ta ajcuiˈ tinqˈueheb chi tiˈoc tib. Chi moco cuib cutan, chi moco o̱b, chi moco laje̱b cutan, chi moco junmay cutan.
20. Tinqˈueheb ban chi tiˈoc tib chi cuulaj cuulaj chiru jun po toj retal teˈnujak ut teˈxaˈcuak xban xqˈuial li teˈxtzaca. Teˈyibok chic xban nak incˈaˈ chic teˈraj ru. Tinba̱nu reheb chi joˈcan xban nak xineˈxtzˈekta̱na ut xban ajcuiˈ nak quineˈxcuechˈi ut queˈxye nak kˈaxal us raj cui incˈaˈ xeˈel Egipto, chan li Ka̱cuaˈ.
21. Ut laj Moisés quixye re li Ka̱cuaˈ: —La̱in yo̱quin chi cˈamoc be chiru cuakib ciento mil (600,000) chi cui̱nk ut la̱at nacaye nak ta̱qˈueheb chi tiˈoc tib chiru jun po.
22. ¿Ma cuan ta biˈ nabalak li carner ut li cuacax re takacamsi ut takaqˈue chixtiuheb? ¿Ma ta̱tzˈaklok ta biˈ reheb cui ta takaqˈue chixtiuheb chixjunil li car li cuanqueb saˈ li palau? chan laj Moisés.
23. Ut li Ka̱cuaˈ quichakˈoc ut quixye re laj Moisés: —¿Ma nacacˈoxla la̱at nak ma̱cˈaˈ incuanquil chixba̱nunquil aˈin? Anakcuan ta̱cuil ma ta̱uxma̱nk tana li cˈaˈru xinye malaj ut incˈaˈ, chan li Ka̱cuaˈ.
24. Ut laj Moisés quixye reheb li tenamit cˈaˈru quixye li Ka̱cuaˈ. Quixchˈutubeb laje̱b xca̱cˈa̱l (70) li nequeˈcˈamoc be ut quixxakabeb chixjun sutam li tabernáculo.
25. Ut li Ka̱cuaˈ quicube chak saˈ jun li chok ut quia̱tinac riqˈuin laj Moisés. Ut quixqˈue lix musikˈ reheb li laje̱b xca̱cˈa̱l li cui̱nk li nequeˈcˈamoc be joˈ li cuan riqˈuin laj Moisés. Nak li musikˈ cuan riqˈuineb, queˈoc chi a̱tinac joˈ profetas. Abanan incˈaˈ chic quicˈulman chi joˈcan mokon.
26. Cuib reheb li laje̱b xca̱cˈa̱l li cui̱nk incˈaˈ queˈco̱eb cuan cuiˈ li tabernáculo. Queˈcana ban saˈ lix muheba̱leb. Aˈaneb laj Eldad ut laj Medad. Ut li musikˈ qui-oc riqˈuineb usta incˈaˈ queˈel saˈ lix muheba̱leb ut queˈa̱tinac joˈ profeta.
27. Jun li sa̱j cui̱nk co̱ saˈ junpa̱t riqˈuin laj Moisés ut quixye re: —Laj Eldad ut laj Medad yo̱queb chi yehoc ra̱tin profeta saˈ li naˈajej li cuanqueb cuiˈ lix muheba̱leb, chan.
28. Laj Josué li ralal laj Nun cuan aran. Aˈan li natenkˈan re laj Moisés chalen saˈ xsa̱jilal. Quixye re laj Moisés: —At ka̱cuaˈ Moisés, ta̱ye reheb nak teˈxcanab a̱tinac, chan.
29. Abanan laj Moisés quixye re: —¿Ma x-oc chi cakocˈ la̱ chˈo̱l chicuix? Us raj cui li Ka̱cuaˈ tixqˈue lix musikˈ reheb chixjunileb lix tenamit re nak chixjunileb teˈyehok ra̱tin profeta, chan.
30. Chirix aˈan laj Moisés ut eb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj Israel queˈsukˈi saˈ lix muheba̱leb.
31. Ut li Ka̱cuaˈ quixtakla chak saˈ li este jun li cacuil ikˈ li quixcˈam chak nabaleb laj to̱nkˈ li queˈchal chak saˈ xjayal li palau. Yo̱queb chi rupupic chixjun sutam li naˈajej li cuanqueb cuiˈ lix muheba̱leb. Jun metro xteram li yo̱queb chi rupupic. Cuanqueb chi nachˈ ut cuanqueb toj chi najt joˈ xnajtil nequeˈbe̱c chiru jun cutan.
32. Chixjunil li cutan ut chixjunil li kˈojyi̱n aˈan ut li cutan jun chic yo̱queb chixchapbaleb laj to̱nkˈ eb laj Israel. Li ani quixxoc caˈchˈin ajcuiˈ quixxoc laje̱b tu̱b li xul. Ut queˈxcanab saˈ chˈochˈ chixjun sutam li naˈajej re teˈchakik.
33. Toj yo̱queb ajcuiˈ chi xtiubal xtibel laj to̱nkˈ nak quichal xjoskˈil li Ka̱cuaˈ saˈ xbe̱neb laj Israel. Joˈcan nak quixtakla jun li yajel saˈ xbe̱neb ut nabaleb queˈcam.
34. Joˈcan nak li naˈajej aˈan queˈxqˈue “Kibrot-hataava” chokˈ xcˈabaˈ xban nak aran queˈxmuk li tenamit li queˈcam xban nak junes cuaˈac queˈxcˈoxla.
35. Nak queˈel Kibrot-hataava, eb laj Israel queˈco̱eb toj saˈ li naˈajej Hazerot ut aran queˈcana.

  Numbers (11/36)