Matthew (8/28)  

1. Nak quicube chak li Jesús chiru li tzu̱l, quita̱ke̱c xbaneb li qˈuila tenamit.
2. Ut quichal jun li saklep rix ut quixcuikˈib rib chiru li Jesús ut quixye re: —Ka̱cuaˈ, la̱in ninnau nak la̱at naru tina̱qˈuirtesi. Cui ta̱ba̱nu li usilal, china̱qˈuirtesi, chan.
3. Li Jesús quixyeˈ li rukˈ, quixchˈeˈ li cui̱nk ut quixye re: —Nacuaj a̱qˈuirtesinquil. Anakcuan tatinqˈuirtesi, chan. Ut saˈ junpa̱t quiqˈuira li saklep rix.
4. Tojoˈnak li Jesús quixye re: —Abi li tinye a̱cue. Ma̱ ani aj e ta̱serakˈi li xacˈul. Ayu ban ut cˈut a̱cuib chiru laj tij. Ut ta̱qˈue li mayej joˈ naxye saˈ lix chakˈrab laj Moisés re xcˈutbal chiruheb nak xatqˈuira.— (Lv. 13:49)
5. Ut nak quicuulac li Jesús aran Capernaum, quichal jun li capitán aj Roma riqˈuin. Quixtzˈa̱ma usilal chiru ut quixye re:
6. —Ka̱cuaˈ, lin mo̱s tˈantˈo saˈ cab. Sic ut kˈaxal ra cuan, chan.
7. Li Jesús quichakˈoc ut quixye re: —Tinxic la̱in ut toxinqˈuirtesi.—
8. Li capitán quixye re li Jesús: —Ka̱cuaˈ, moco incˈulub ta nak tatxic saˈ li cuochoch. Caˈaj cuiˈ nacuaj nak ta̱ye nak ta̱qˈuira̱k lin mo̱s ut ninnau nak ta̱qˈuira̱k.
9. La̱in ninnau nak naru ta̱ba̱nu aˈan xban nak la̱in cuan ani nataklan cue ut cuanqueb lin soldado rubel lin cuanquil. Ut ninye re li jun, “ayu” ut naxic. Ut ninye re li jun chic, “quim”, ut nachal. Ut ninye re lin mo̱s, “ba̱nu aˈin”, ut naxba̱nu, chan li capitán.
10. Ut nak li Jesús quirabi li quixye, quisach xchˈo̱l ut quixye reheb li yo̱queb chi ochbeni̱nc re: —Relic chi ya̱l tinye e̱re nak ma̱ jun intauhom chi moco saˈ xya̱nkeb laj Israel tzˈakal re ru xpa̱ba̱l joˈ li jun aˈin, usta ma̱cuaˈ aj judío.
11. Ut la̱in tinye e̱re nak nabaleb li ma̱cuaˈeb aj judío yalak bar saˈ ruchichˈochˈ teˈpa̱ba̱nk. Ut eb aˈan teˈe̱chani̱nk re lix nimajcual cuanquilal li Dios rochbeneb laj Abraham, laj Isaac, ut laj Jacob.
12. Aˈut nabaleb laj judío li teˈe̱chani̱nk raj re lix nimajcual cuanquilal li Dios, eb aˈan chic li teˈisi̱k ut teˈqˈuehekˈ saˈ li kˈojyi̱n. Ut aran ta̱cua̱nk li ya̱bac ut li cˈuxuxi̱nc ruch e, chan li Jesús reheb li tenamit.
13. Tojoˈnak li Jesús quixye re li capitán: —Ayu saˈ la̱ cuochoch. Chanru nak xapa̱b, joˈcan ajcuiˈ nak chi-uxk li cˈaˈru xatzˈa̱ma, chan. Ut saˈ ajcuiˈ li ho̱nal aˈan quiqˈuira lix mo̱s li capitán.
14. Ut quicuulac li Jesús saˈ rochoch laj Pedro. Ut aran quixtau lix naˈ li rixakil laj Pedro yocyo saˈ xchˈa̱t ut yo̱ xtik.
15. Ut li Jesús quixchap li rukˈ ut quinumeˈ lix tik. Ut aˈan quicuacli, ut quicˈanjelac chiru.
16. Nak ac oc re li kˈojyi̱n, nabaleb li cristian queˈcˈameˈ chak riqˈuin li Jesús. Cuanqueb ma̱us aj musikˈej riqˈuineb. Ut yal riqˈuin ra̱tin, li Jesús quirisi li ma̱us aj musikˈej riqˈuineb, ut quixqˈuirtesi chixjunileb li yaj.
17. Aˈin quicˈulman joˈ quixye li profeta Isaías, nak quixye chi joˈcaˈin: Aˈan quicˈamoc re li kayajel, ut aˈan quicˈuluc re li karaylal. (Is. 53:4)
18. Ut nak quiril li Jesús nak sutsu xbaneb li qˈuila tenamit, quixye: —Tento toxic jun pacˈal li palau, chan reheb lix tzolom.
19. Ut saˈ li ho̱nal aˈan quicuulac riqˈuin li Jesús jun aj tzˈi̱b ut quixye re: —At tzolonel, tincuaj a̱ta̱kenquil yalak bar tatxic, chan re.
20. Ut li Jesús quichakˈoc ut quixye re: —Cˈoxla chi us ma ta̱cuy inta̱kenquil. Li yac cuanqueb xjul saˈ pec, ut li xul li nequeˈrupupic chiru choxa cuanqueb xsoc, abanan la̱in li Cˈajolbej ma̱cˈaˈ innaˈaj bar ta̱ru̱k tinyocob cuiˈ cuib, chan.
21. Ut jun reheb lix tzolom quixye re li Jesús: —Ka̱cuaˈ, china̱cuy. Inmukak cuan inyucuaˈ tojoˈnak tinxic cha̱cuix, chan.
22. Ut li Jesús quixye re: —Ta̱kehin, canabeb li toj camenakeb saˈ li ma̱c xmukakeb cuan lix camenak, chan re.
23. Ut li Jesús qui-oc saˈ li jucub rochbeneb lix tzolom.
24. Nak ac cuanqueb chiru haˈ, saˈ junpa̱t quichal jun li nimla cak-sut-ikˈ. Ut yo̱ chi oc lix cau ok li haˈ saˈ li jucub. Ut li Jesús sa xcuara.
25. Eb lix tzolom queˈjiloc riqˈuin, queˈrajsi, ut queˈxye re: —Ka̱cuaˈ, choa̱col. Osocˈ ke, chanqueb re.
26. Ut li Jesús quichakˈoc ut quixye: —La̱ex incˈaˈ nequexpa̱ban chi tzˈakal. Joˈcan nak nequexxucuac, chan reheb. Tojoˈnak quicuacli, quixkˈus li ikˈ, ut li palau, ut saˈ junpa̱t quichˈana li ikˈ ut quitukla ru li haˈ.
27. Ut cˈajoˈ nak queˈsach xchˈo̱l lix tzolom nak queˈril li quixba̱nu ut queˈxye chi ribileb rib: —¿Chanru nak cuan xcuanquil li cui̱nk aˈin nak naxkˈus li ikˈ ut li palau ut nequeˈabin chiru? chanqueb.
28. Ut nak ac xkˈaxon li Jesús jun pacˈal li palau saˈ xchˈochˈeb laj Gadara, cuib li cui̱nk queˈchal chixcˈulbal. Queˈchal chak saˈ li naˈajej bar nequeˈmukeˈ cuiˈ li camenak. Cuan ma̱us aj musikˈej riqˈuineb. Kˈaxal xiu xiu rilbaleb ut ma̱ ani naru nanumeˈ saˈ li be aˈan.
29. Ut eb aˈan queˈxjap re chixyebal: —¿Cˈaˈru ta̱cuaj kiqˈuin, at Jesús? La̱at ralalat li nimajcual Dios. ¿Ma xatchal arin chikachˈiˈchˈiˈinquil chi toj ma̱jiˈ xkˈehil li rakba a̱tin? chanqueb.
30. Ut najt caˈchˈin riqˈuineb cuan chak jun tu̱b li a̱k, yo̱queb chi ichajibc.
31. Ut eb li ma̱us aj musikˈej queˈxtzˈa̱ma chiru li Jesús ut queˈxye re: —Cui toa̱cuisi riqˈuineb li cui̱nk aˈin, choa̱canab chi oc riqˈuineb li jun tu̱b chi a̱k li cuanqueb aran.
32. Ut li Jesús quichakˈoc ut quixye reheb: —Ayukex. Ut eb aˈan queˈel ut co̱eb riqˈuineb li jun tu̱b chi a̱k. Ut eb li a̱k queˈoc chi a̱linac ut queˈxrum chak rib saˈ xbe̱n u̱l ut toj saˈ li palau coxeˈnak ut aran queˈosoˈ.
33. Ut eb laj ilol a̱k queˈxucuac ut queˈco̱eb saˈ a̱nil saˈ li tenamit chixyebal resil chixjunil li cˈaˈru quicˈulman. Ut queˈxserakˈi li cˈaˈru quicˈulman riqˈuineb li cui̱nk li cuanqueb ma̱us aj musikˈej riqˈuineb.
34. Ut chixjunileb li tenamit queˈel chak chixcˈulbal li Jesús. Ut nak queˈril ru, queˈxtzˈa̱ma chiru nak chie̱lk saˈ lix tenamiteb.

  Matthew (8/28)