Matthew (25/28)  

1. Lix nimajcual cuanquilal li Dios, aˈan chanchan li quicˈulman saˈ jun li sumla̱c. Li laje̱b chi tukˈ ix queˈxcˈam lix candil ut co̱eb saˈ jun li sumla̱c chixcˈulbal li be̱lomej.
2. O̱b cuanqueb xnaˈleb ut li o̱b chic ma̱cˈaˈ xnaˈlebeb.
3. Li o̱beb li ma̱cˈaˈeb xnaˈleb incˈaˈ queˈxcauresi rib chi us. Queˈxcˈam lix candil, abanan incˈaˈ queˈxcˈam xyaˈal lix candil.
4. Ut li cuanqueb xnaˈlebeb queˈxcauresi rib chi us, queˈxcˈam lix candil ut queˈxcˈam ajcuiˈ lix yaˈal.
5. Ut nak quibay chak li be̱lomej, nequeˈxi̱kan chixjunileb toj retal quicube xcuaraheb.
6. Ut saˈ tuktu kˈojyi̱n, queˈrabi nak yo̱queb chixjapbal reheb li tenamit chixyebal: —Cueˈ chak li be̱lomej. Ayukex, cˈulumak chak, chanqueb.
7. Ut li laje̱b chi tukˈ ix queˈaj ru ut queˈoc xyi̱banquil lix candil.
8. Ut li o̱b li ma̱cˈaˈeb xnaˈleb queˈxye reheb li o̱b chic li cuanqueb xnaˈleb: —Jecˈomak bayak xyaˈal li kaxam xban nak chupc re li kacandil, chanqueb.
9. Aban li cuanqueb xnaˈleb queˈxye: —Incˈaˈ naru. Incˈaˈ ta̱tzˈaklok li xyaˈal li ke cui takaqˈue e̱re la̱ex. Ayukex riqˈuineb laj cˈay. Lokˈomak chak e̱re, chanqueb reheb.
10. Ut cuanqueb chak chixlokˈbal lix yaˈal lix candil nak col-e̱lk li be̱lomej. Ut li o̱b chic li cuanqueb xyaˈal lix candil queˈoc rochben saˈ li cab. Ut quitzˈapeˈ li oqueba̱l.
11. Ut nak queˈsukˈi chak li o̱b chi tukˈ ix chixlokˈbal xyaˈal lix xameb, queˈoc chibokoc saˈ li oqueba̱l ut queˈxye: —Ka̱cuaˈ, te li cab chiku, chanqueb.
12. Ut li be̱lomej quichakˈoc ut quixye reheb: —Relic chi ya̱l tinye e̱re incˈaˈ ninnau e̱ru.—
13. Joˈcan nak la̱in ninye e̱re: Yoˈon cua̱nkex xban nak incˈaˈ nequenau li cutan chi moco li ho̱nal jokˈe toline̱lk la̱in li Cˈajolbej.
14. Ut lix nimajcual cuanquilal li Dios, aˈan chanchan jun li cui̱nk li ac xic re chi najt. Quixbokeb lix mo̱s riqˈuin ut quixkˈaxtesi lix tumin saˈ rukˈeb lix mo̱s.
15. Quixqˈue o̱b mil pe̱s re li jun, cuib mil re li jun chic ut quixqˈue jun mil re li jun chic. Quixqˈue re li junju̱nk aˈ yal chanru lix se̱bal xchˈo̱l chi rilbal. Tojoˈnak co̱ chi najt.
16. Ut li mo̱s li quicˈuluc re li o̱b mil pe̱s, qui-oc chi yacoc chiru ut quire̱chani o̱b mil pe̱s chic saˈ xbe̱n li quixcˈul.
17. Ut joˈcan cuiˈchic quixba̱nu li quicˈuluc re li cuib mil pe̱s. Ut quire̱chani cuib mil pe̱s chic saˈ xbe̱n li quixcˈul.
18. Aˈut li mo̱s li quicˈuluc re li jun mil pe̱s, co̱ ut quixbec jun li jul saˈ chˈochˈ. Ut aran quixmuk li jun mil pe̱s li quiqˈueheˈ re xban lix patrón.
19. Ut najterak chic, quicˈulun lix patroneb laj cˈanjel aˈan. Quixbokeb lix mo̱s chixkˈaxtesinquil xcue̱nteb.
20. Ut quicuulac li mo̱s li quicˈuluc re li o̱b mil pe̱s. Ut quixcˈam chak li o̱b mil li quixcˈul ut quixcˈam chak ajcuiˈ li o̱b mil chic li xbe̱n li quire̱chani, ut quixye: —Ka̱cuaˈ, o̱b mil pe̱s caqˈue cue. Cuayeˈ la̱ tumin ut o̱b mil chic xcue̱chani chak saˈ xbe̱n li caqˈue cue, chan.
21. Ut lix patrón quixye re: —Kˈaxal us xaba̱nu. La̱at cha̱bilat ut tzˈakalat aj cˈanjel. Saˈ xbe̱n li caˈchˈin xinkˈaxtesi a̱cue, cha̱bil xat-el. Anakcuan tinkˈaxtesi chic nabal a̱cue. Chisahokˈ saˈ la̱ chˈo̱l xban nak tattzˈako̱nk ajcuiˈ riqˈuin li sahil chˈo̱lejil li cuan cuiqˈuin la̱in, chan.
22. Ut li mo̱s li quicˈuluc re li cuib mil pe̱s quicuulac ut quixye: —Ka̱cuaˈ, caqˈue cue cuib mil pe̱s ut cuib mil pe̱s chic xcue̱chani chak saˈ xbe̱n, chan.
23. Ut lix patrón quixye re: —Us xaba̱nu. Cha̱bilat aj cˈanjel. Riqˈuin li caˈchˈin xinqˈue a̱cue, us xat-el. Anakcuan tinkˈaxtesi a̱cue nabal chic. Chisahokˈ saˈ la̱ chˈo̱l xban nak tattzˈako̱nk ajcuiˈ riqˈuin li sahil chˈo̱lejil li cuan cuiqˈuin la̱in, chan.
24. Ut quicuulac ajcuiˈ li jun chic li quicˈuluc re li jun mil pe̱s ut quixye re lix patrón: —Ka̱cuaˈ, ninnau nak joskˈat la̱at. Nacatkˈoloc bar incˈaˈ nacat-au cuiˈ, ut nacatxococ bar cuiˈ incˈaˈ nacatpajin iyaj.
25. Joˈcan nak quinxucuac ut co̱in ut coxinmuk saˈ chˈochˈ li caqˈue cue. Cueˈ li jun mil pe̱s li caqˈue cue, chan.
26. Ut li patrón quijoskˈoˈ ut quixye re: —Incˈaˈ us la̱ naˈleb. Incˈaˈ nacacuaj trabajic. Xanau nak ninkˈoloc bar incˈaˈ nin-au cuiˈ. Ut xanau nak ninxococ bar incˈaˈ ninpajin cuiˈ iyaj.
27. Joˈcan ut tento nak xaqˈue raj lin tumin reheb laj toˈ tumin. Ut saˈ incˈulunic, xincˈul raj ral lin tumin rochben raj li xaqˈue chi toˈ, chan.
28. Ut li patrón quixye reheb lix mo̱s li cuanqueb aran: —Makˈomak chiru li jun mil pe̱s ut qˈuehomak re li ani aj iqˈuin cuan li laje̱b mil pe̱s.
29. Chixjunil li ani cuan nabal reheb, mas cuiˈchic ta̱qˈuema̱nk re ut kˈaxal cuiˈchic nabal ta̱cua̱nk re. Ut li ani caˈchˈin ajcuiˈ cuan re, ta̱makˈma̱nk chiru li joˈ qˈuial cuan re.
30. Ut laj cˈanjel aˈin, ma̱cˈaˈ na-oc cuiˈ. Isihomak arin ut qˈuehomak saˈ kˈojyi̱n. Aran ta̱cua̱nk li ya̱bac ut li cˈuxuxi̱nc ruch e, chan.
31. Nak tincha̱lk la̱in li Cˈajolbej riqˈuin xnimal inlokˈal cuochbenakeb chak chixjunileb li ángel, tojoˈnak toxincˈojla̱k saˈ lin cˈojariba̱l retalil xnimal incuanquil chi rakoc a̱tin.
32. Ut teˈchˈutuba̱k chicuu chixjunil xte̱paleb li tenamit li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ. Tojoˈnak tinsiqˈueb ru ut tinqˈueheb saˈ cuib chˈu̱tal joˈ nak li pastor narisiheb lix carner saˈ xya̱nkeb li chiba̱t.
33. Ut tinqˈueheb lin carner saˈ lin nim ukˈ ut eb li chiba̱t tinqˈue saˈ intzˈe.
34. Ut la̱in li Rey tinye reheb li cuanqueb saˈ lin nim: —Osobtesinbilex xban lin Yucuaˈ. E̱chanihomak li nimajcual cuanquilal cauresinbil chokˈ e̱re chalen chak saˈ xticlajic li ruchichˈochˈ.
35. Te̱re̱chani xban nak quintzˈoca chak ut quine̱qˈue chi cuaˈac. Quichakic cue ut quine̱qˈue chi ucˈac. Quinsicˈ cuochochnal ut quine̱cˈul e̱riqˈuin.
36. Nak ma̱cˈaˈ cuakˈ, queqˈue cuakˈ. Nak quinyajer, quine̱tenkˈa. Nak quincuan saˈ tzˈalam, coxine̱ril chak.
37. Ut eb li ti̱queb xchˈo̱l teˈxye cue: —Ka̱cuaˈ, ¿jokˈe ta biˈ catkil chi tattzˈoca̱k ut jokˈe ta biˈ catkaqˈue chi cuaˈac? ¿Jokˈe ta biˈ catkil chi ta̱chakik a̱cue ut jokˈe ta biˈ catkaqˈue chi ucˈac? chaˈkeb cue.
38. ¿Jokˈe ta biˈ casicˈ a̱cuochochnal ut catkacˈul ta kiqˈuin? ¿Jokˈe ta biˈ catkil chi ma̱cˈaˈ a̱cuakˈ ut quikaqˈue ta a̱cuakˈ?
39. ¿Jokˈe ta biˈ catkil chi yajat ut catkatenkˈa ta? ¿Jokˈe catcuan saˈ tzˈalam ut coxatkil ta chak? chaˈkeb.
40. Ut la̱in tinchakˈok ut tinye reheb: —Relic chi ya̱l tinye e̱re, cui queba̱nu aˈin re junak li nequeˈpa̱ban cue, usta cubenak xcuanquil, cue ajcuiˈ la̱in queba̱nu chak.
41. Tojoˈnak la̱in li Rey tinye reheb li cuanqueb saˈ lin tzˈe: —Elenkex chicuu. Tzˈekta̱nanbilex saˈ li xam li ma̱ jokˈe ta̱chupk cˈu̱banbil chak chokˈ re laj tza ut reheb ajcuiˈ lix ángel.
42. Xban nak la̱in quintzˈoca chak ut incˈaˈ quine̱qˈue chi cuaˈac. Quichakic chak cue ut incˈaˈ quine̱qˈue chi ucˈac.
43. Quinsicˈ li cuochochnal ut incˈaˈ quine̱cˈul e̱riqˈuin. Ma̱cˈaˈ cuakˈ ut incˈaˈ queqˈue cuakˈ. Quinyajer ut incˈaˈ quine̱tenkˈa. Quincuan chi pre̱xil ut incˈaˈ coxine̱ril chak, chaˈkin reheb.
44. Ut teˈchakˈok ut teˈxye cue: —Ka̱cuaˈ, ¿jokˈe ta biˈ catkil chi tattzˈoca̱k? ¿Jokˈe ta biˈ catkil chi ta̱chakik a̱cue? ¿Jokˈe casicˈ a̱cuochochnal? ¿Jokˈe catkil chi ma̱cˈaˈ la̱ cuakˈ malaj yajat, malaj cuancat saˈ tzˈalam ut incˈaˈ catkatenkˈa? chaˈkeb.
45. Ut la̱in li Rey tinchakˈok ut tinye reheb: —Relic chi ya̱l tinye e̱re, xban nak incˈaˈ quetenkˈaheb li nequeˈpa̱ban cue li ma̱cˈaˈeb xcuanquil, incˈaˈ ajcuiˈ quine̱tenkˈa la̱in, chaˈkin reheb.
46. Ut eb aˈan teˈxic saˈ li tojba ma̱c chi junelic. Abanan li ti̱queb xchˈo̱l cua̱nkeb xyuˈam chi junelic.

  Matthew (25/28)