Matthew (15/28)  

1. Jun chˈol eb aj tzˈi̱b rochbeneb laj fariseo queˈchal chak Jerusalén. Queˈcuulac riqˈuin li Jesús ut queˈxye re:
2. —¿Cˈaˈut nak eb la̱ tzolom nequeˈxkˈet li chakˈrab li canabanbil xbaneb li kaxeˈ kato̱n? ¿Cˈaˈut nak incˈaˈ nequeˈxchˈaj li rukˈeb nak nequeˈcuaˈac joˈ tzˈi̱banbil saˈ li kachakˈrab? chanqueb.
3. Li Jesús quichakˈoc ut quixye reheb: —Ut la̱ex, ¿cˈaˈut nak nequekˈet li chakˈrab qˈuebil e̱re xban li Dios riqˈuin xba̱nunquil le̱ najter naˈleb li cˈaynakex chixba̱nunquil?
4. Li Dios quixye: —Cha-oxlokˈi la̱ naˈ a̱yucuaˈ. Ut quixye ajcuiˈ: —Ani tixhob xnaˈ xyucuaˈ, li jun aˈan camsinbil nak ta̱osokˈ. (Ex. 20:12; 21:17)
5. Aˈut la̱ex nequeye cui cuan junak incˈaˈ naraj xtenkˈanquil lix naˈ xyucuaˈ, li jun aˈan tixye re lix naˈ xyucuaˈ, “ac mayejanbil chiru li Dios li cˈaˈru raj ta̱ru̱k tatintenkˈa cuiˈ.” Ut incˈaˈ chic tento tixtenkˈa lix naˈ xyucuaˈ, chanquex.
6. Joˈcan nak la̱ex nequetzˈekta̱na xcuanquil li chakˈrab qˈuebil xban li Dios ut aˈ chic le̱ najter naˈleb nequeba̱nu.
7. La̱ex aj caˈpacˈal u. Ya̱l ajcuiˈ li quixye li profeta Isaías che̱rix la̱ex nak quixtzˈi̱ba li cˈaˈru quiyeheˈ re xban li Dios nak quixye:
8. Li tenamit aˈin niquineˈxlokˈoni caˈaj cuiˈ riqˈuin xtzˈu̱mal reheb. Moco nequeˈxba̱nu ta chi anchal xchˈo̱leb.
9. Ma̱cˈaˈ rajbal nak niquineˈxlokˈoni xban nak li tijleb li nequeˈxcˈut aˈan yal xchakˈrabeb li cui̱nk. (Is. 29:13)
10. Ut li Jesús quixbokeb li tenamit riqˈuin ut quixye reheb: —Abihomak che̱junilex li cˈaˈru tinye ut qˈuehomak retal re nak te̱tau xya̱lal.
11. Ma̱cuaˈ li cˈaˈru naxtzaca li cui̱nk nama̱coˈ cuiˈ; aban li cˈaˈru incˈaˈ us naxcˈoxla saˈ xchˈo̱l, aˈan li nama̱coˈ cuiˈ.—
12. Queˈjiloc lix tzolom riqˈuin li Jesús ut queˈxye re: —¿Ma xaqˈue retal nak eb laj fariseos ra xeˈrecˈa nak xeˈrabi li a̱tin li xaye?—
13. Quichakˈoc li Jesús ut quixye reheb: —Chixjunil li acui̱mk incˈaˈ aubil xban lin Yucuaˈ cuan saˈ choxa, aˈan ta̱michˈma̱nk.
14. Canabomakeb. Aˈaneb mutzˈeb ut nequeˈxberesiheb li mutzˈ. Ut cui li mutzˈ nequeˈxberesi li rech mutzˈil, chi xcabichaleb teˈtˈanekˈ saˈ jul.—
15. Aˈut laj Pedro quichakˈoc ut quixye: —Ba̱nu usilal, chˈolob chiku li xya̱lal li jaljo̱quil ru a̱tin aˈin.—
16. Ut li Jesús quixye re: —¿Ma toj ma̱cˈaˈ ajcuiˈ e̱naˈleb la̱ex?
17. ¿Ma toj ma̱jiˈ nequetau xya̱lal nak chixjunil li cˈaˈru naxtzaca junak, aˈan moco saˈ xchˈo̱l ta naxic? Ti̱c saˈ xsaˈ naxic ut chirix aˈan naxtzˈek cuiˈchic.
18. Li incˈaˈ us na-el saˈ xtzˈu̱mal re li junju̱nk, aˈan saˈ lix chˈo̱l nachal. Ut aˈan aˈin li nama̱coˈ cuiˈ.
19. Saˈ lix chˈo̱l junak nachal chak li ma̱us aj naˈleb, li camsi̱nc ras ri̱tzˈin, li muxuc caxa̱r, li coˈbe̱tac yumbe̱tac, li elkˈac, li kˈaba̱nc ut li majecua̱nc.
20. Chixjunil li ma̱us aj naˈleb aˈin saˈ xchˈo̱l junak nachal chak, ut aˈan li nama̱coˈ cuiˈ li junju̱nk. Ut li cuaˈac chi incˈaˈ chˈajbil li ukˈej, ma̱cuaˈ aˈan li nama̱coˈ cuiˈ li cui̱nk, chan.
21. Ut qui-el aran li Jesús ut co̱ saˈ eb li naˈajej xcue̱nt Tiro ut xcue̱nt Sidón.
22. Ut cuan jun li ixk aj Canaán quichal saˈ li naˈajej aˈan. Japjo re chixyebal: —Ka̱cuaˈ, Ralalat laj David, chacuuxta̱na taxak cuu. Lin coˈ cˈajoˈ nak yo̱ chi tacuasi̱c xban li ma̱us aj musikˈej, chan.
23. Aˈut li Jesús ma̱ jun li a̱tin quixye re. Ut eb lix tzolom queˈnachˈoc riqˈuin li Jesús ut queˈxye re: —Ka̱cuaˈ, ba̱nu li usilal re, re nak tixcanab xjapbal re, chanqueb.
24. Li Jesús quichakˈoc ut quixye: —Ma̱ bar chic taklanbilin chak, caˈaj cuiˈ riqˈuineb laj Israel. Chanchaneb li carner sachenak, chan.
25. Ut li ixk quixcuikˈib rib chiru li Jesús ut quixye cuiˈchic: —Ka̱cuaˈ, chacuuxta̱na taxak cuu.—
26. Li Jesús quichakˈoc ut quixye re: —Incˈaˈ us xmakˈbal xcuaheb li cocˈal ut xqˈuebal reheb li tzˈiˈ, chan li Jesús.
27. Ut li ixk quichakˈoc ut quixye re: —Ya̱l li nacaye, Ka̱cuaˈ, abanan eb li tzˈiˈ nequeˈxxoc xcˈaj xcuaheb li cocˈal li natˈaneˈ rubel li me̱x nak yo̱queb chi cuaˈac, chan.
28. Ut li Jesús quixye re: —Kanaˈ, la̱at relic chi ya̱l xatau ru li xya̱lal ut chi anchal a̱chˈo̱l xatpa̱ban. Chi-uxk li cˈaˈru xatzˈa̱ma, chan. Ut saˈ ajcuiˈ li ho̱nal aˈan quiqˈuira lix coˈ.
29. Qui-el chak li Jesús aran, ut quinumeˈ chire li palau Galilea saˈ xnaˈajeb li ma̱cuaˈeb aj judío. Tojoˈnak quitakeˈ chiru jun li tzu̱l ut aran quicˈojla.
30. Ut queˈcuulac li qˈuila tenamit riqˈuin. Cuanqueb nabal li yaj li queˈcˈameˈ riqˈuin. Cuanqueb li ye̱k rok, cuanqueb li mutzˈ, cuanqueb li mem ut li tokol rukˈeb, ut cuanqueb ajcuiˈ nabaleb li yaj rochbeneb. Ut coleˈqˈuehekˈ chiru li Jesús ut aˈ yal cˈaˈru lix yajel li junju̱nk, li Jesús quixqˈuirtesiheb.
31. Joˈcan nak queˈsach xchˈo̱leb li tenamit chirilbal nak li mem nequeˈa̱tinac chic ut li tokoleb rukˈ queˈqˈuira ut li ye̱keb rokeb nequeˈbe̱c chic ut eb li mutzˈ ruheb nequeˈiloc chic. Ut queˈxnima xlokˈal lix Dioseb laj Israel.
32. Ut li Jesús quixbokeb lix tzolom riqˈuin ut quixye reheb: —Nequeˈcuil xtokˈoba̱l ruheb li tenamit. Ac oxib cutan xchaliqueb chicuix ut ma̱cˈaˈ xcuaheb. Ut incˈaˈ nacuaj xtaklanquileb saˈ rochocheb chi incˈaˈ teˈcuaˈak. Naru nequeˈlub saˈ be, chan.
33. Ut eb lix tzolom queˈxye re: —¿Bar takatau cua saˈ li naˈajej aˈin re takaqˈueheb chi cuaˈac li qˈuila tenamit aˈin? Arin ma̱cˈaˈ cuan, chanqueb.
34. Ut li Jesús quixye reheb: —¿Jarub li caxlan cua cuan e̱riqˈuin? chan. —Cuukub ajcuiˈ li caxlan cua ut cuib oxib li cocˈ car, chanqueb re.
35. Ut li Jesús quixtaklaheb li tenamit chi cˈojla̱c chiru chˈochˈ.
36. Ut quixchap li cuukub chi caxlan cua ut eb li car, quixbantioxi chiru li Dios ut quixjachi. Ut quixqˈue reheb lix tzolom re nak teˈxjeqˈui reheb li tenamit.
37. Queˈcuaˈac chixjunileb toj retal queˈcˈojla xchˈo̱leb. Ut queˈxcˈu̱la li qui-elaˈan. Cuukub chacach nujenak li relaˈ xcˈaj li caxlan cua li qui-elaˈan.
38. Ut eb li queˈcuaˈac, aˈaneb ca̱hib mil chi cui̱nk chi ma̱cˈaˈeb saˈ ajl li ixk chi moco li cocˈal.
39. Nak ac quixchakˈrabiheb li tenamit, li Jesús qui-oc cuiˈchic saˈ li jucub ut co̱ cuiˈchic jun pacˈal li palau saˈ li naˈajej xcue̱nt Magdala.

  Matthew (15/28)