Judges (6/21)  

1. Ut eb laj Israel queˈxba̱nu cuiˈchic li ma̱usilal chiru li Ka̱cuaˈ. Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ quixkˈaxtesiheb saˈ rukˈeb laj Madián chiru cuukub chihab.
2. Eb laj Madián cˈajoˈ nak queˈxrahobtesiheb laj Israel. Joˈcan nak eb laj Israel queˈxmuk ribeb saˈ eb li ochoch pec ut saˈ eb li tzu̱l. Queˈxyi̱b lix muheba̱leb saˈ eb li naˈajej bar incˈaˈ teˈtaˈekˈ cuiˈ.
3. Rajlal nak eb laj Israel yo̱queb chi a̱uc, eb laj Madián, ut eb laj Amalec rochbeneb li cuanqueb saˈ li oriente queˈxjunaji ribeb, ut queˈco̱eb chi pletic riqˈuineb laj Israel.
4. Nequeˈxyi̱b lix muheba̱leb ut nequeˈcuan aran. Nequeˈxsach ru chixjunil li racui̱mkeb laj Israel nacuulac toj saˈ li naˈajej Gaza. Ut nequeˈcˈameˈ eb lix carner, eb lix bu̱r, ut eb lix cuacaxeb laj Israel. Ut nequeˈcanaba̱c chi ma̱cˈaˈ xtzacae̱mkeb.
5. Nak nequeˈxic eb laj Madián chixsachbal chixjunil li cˈaˈru cuan reheb laj Israel, queˈxcˈam chirixeb lix queto̱mk ut eb lix muheba̱l. Chanchaneb laj sa̱cˈ nak queˈchal xban nak kˈaxal cuiˈchic nabaleb. Incˈaˈ naru rajlanquileb chi moco naru rajlanquileb lix camello.
6. Eb laj Israel nequeˈcanaba̱c saˈ nebaˈil xbaneb laj Madián. Joˈcan nak queˈxtzˈa̱ma cuiˈchic xtenkˈanquil chiru li Ka̱cuaˈ Dios.
7. Queˈxya̱ba xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ eb laj Israel xban li raylal li yo̱queb chixcˈulbal saˈ rukˈeb laj Madián.
8. Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ quixtakla jun li profeta riqˈuineb. Li profeta quixye reheb: —Joˈcaˈin xye e̱re li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel, “La̱in quin-isin chak e̱re aran Egipto saˈ li naˈajej li quexcuan cuiˈ chokˈ rahobtesinbil mo̱s.
9. La̱in quexincol chiruheb laj Egipto ut quexincol ajcuiˈ chiruheb li queˈrahobtesin e̱re. La̱in quin-isin reheb saˈ li naˈajej li cuanquex cuiˈ ut quinqˈue e̱re lix naˈajeb.
10. Ut quinye ajcuiˈ e̱re nak la̱in li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Quinye e̱re nak incˈaˈ te̱lokˈoni lix dioseb laj amorreo li cuanqueb saˈ li naˈajej li xex-oc cuiˈ chi cua̱nc. Abanan la̱ex incˈaˈ queba̱nu li cˈaˈru quinye e̱re,” chan li Dios.—
11. Ut quichal lix ángel li Ka̱cuaˈ ut quicˈojla rubel jun to̱n li ji cuan saˈ li tenamit Ofra. Li naˈajej aˈan re laj Joás xcomoneb li ralal xcˈajol laj Abiezer. Laj Gedeón, li ralal laj Joás, yo̱ chixpuxinquil ru li trigo saˈ li naˈajej bar nequeˈxyatzˈ cuiˈ li uvas re nak incˈaˈ ta̱ilekˈ xbaneb laj Madián.
12. Quixcˈutbesi rib lix ángel li Ka̱cuaˈ chiru laj Gedeón ut quixye re: —At cui̱nk, li Ka̱cuaˈ cuan a̱cuiqˈuin. La̱at cau a̱chˈo̱l ut cau a̱cuib, chan.
13. Quichakˈoc laj Gedeón ut quixye re: —At Ka̱cuaˈ, cui li Dios cuan kiqˈuin, ¿cˈaˈut nak yo̱co chixcˈulbal li raylal aˈin? ¿Bar cuan li milagros queˈxserakˈi ke li kanaˈ kayucuaˈ nak queˈxye: “¿Ma incˈaˈ ta biˈ xorisi chak li Ka̱cuaˈ Egipto?” chanqueb. Anakcuan li Ka̱cuaˈ xoxtzˈekta̱na ut xoxkˈaxtesi saˈ rukˈeb laj Madián, chan.
14. Ut li Ka̱cuaˈ quiril laj Gedeón ut quixye re: —Ayu ut ta̱coleb laj Israel riqˈuin la̱ metzˈe̱u chiruheb laj Madián. ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ la̱in yo̱quin chi takla̱nc a̱cue? chan.
15. Quichakˈoc laj Gedeón ut quixye: —Chacuy inma̱c, at Ka̱cuaˈ. ¿Chan ta cuiˈ ru nak tincoleb li tenamit Israel? Lin naˈ inyucuaˈ, aˈaneb li kˈaxal nebaˈeb saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol laj Manasés. Ut la̱in caˈchˈin incuanquil saˈ xya̱nkeb li cuanqueb saˈ rochoch lin yucuaˈ, chan.
16. Ut li Ka̱cuaˈ quixye re: —La̱in cua̱nkin a̱cuiqˈuin. La̱at tatnumta̱k saˈ xbe̱neb laj Madián. Chanchanakeb jun chi cui̱nk nak ta̱sacheb ru, chan li Ka̱cuaˈ.
17. Quichakˈoc laj Gedeón ut quixye: —At Ka̱cuaˈ, cui sa a̱chˈo̱l cuiqˈuin, qˈue junak retalil re nak la̱in tinnau nak relic chi ya̱l la̱at li Ka̱cuaˈ li yo̱cat chi a̱tinac cuiqˈuin.
18. Ba̱nu usilal. China̱cuoybeni junpa̱tak. Toj xic cue chixcˈambal lin mayej re tinqˈue a̱cue, chan laj Gedeón. Ut li Ka̱cuaˈ quixye: —Arin cua̱nkin cha̱cuoybeninquil, chan.
19. Ut laj Gedeón co̱ saˈ rochoch ut quixcamsi jun li chiba̱t toj sa̱j ut quixchik. Riqˈuin junmay litro li harina quixyi̱b li caxlan cua ma̱cˈaˈ xchˈamal. Quixqˈue li tib saˈ jun li chacach ut quixqˈue li caldo saˈ jun li ucˈal. Quixcˈam chixjunil aran rubel li cheˈ ji ut quixqˈue re li ángel.
20. Ut lix ángel li Ka̱cuaˈ quixye re: —Qˈue li tib ut li caxlan cua saˈ xbe̱n li pec aˈin ut ta̱hoy li caldo saˈ xbe̱n, chan. Ut laj Gedeón quixba̱nu joˈ quiyeheˈ re.
21. Ut li ángel quixchˈeˈ li tib ut li caxlan cua riqˈuin li ruˈuj li xukˈ li cuan saˈ rukˈ. Ut quiloch xxamlel li pec ut quixcˈat li tib ut li caxlan cua. Ut incˈaˈ chic qui-ileˈ ru li ángel xban laj Gedeón.
22. Laj Gedeón quixqˈue retal nak relic chi ya̱l aˈan lix ángel li Ka̱cuaˈ Dios ut cˈajoˈ nak quixucuac. Quixye: —At nimajcual Dios, la̱in xcuil ru chi tzˈakal la̱ ángel, chan.
23. Ut li Ka̱cuaˈ quixye re: —Matxucuac xban nak incˈaˈ tatca̱mk. Chicua̱nk taxak a̱cuiqˈuin li tuktu̱quil usilal, chan.
24. Laj Gedeón quixyi̱b jun li artal saˈ li naˈajej aˈan re xlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ ut Jehová-salom quixqˈue chokˈ xcˈabaˈ. Chalen anakcuan toj cuan ajcuiˈ li artal aˈan saˈ li naˈajej Ofra li cuan saˈ lix naˈajeb li ralal xcˈajol laj Abiezer.
25. Saˈ ajcuiˈ li kˈojyi̱n aˈan, li Ka̱cuaˈ quixye re laj Gedeón: —Cˈam lix toro la̱ yucuaˈ, li xcab toro li cuan cuukub chihab re. Ta̱jucˈ li artal li quixyi̱b la̱ yucuaˈ re xlokˈoninquil li yi̱banbil dios Baal. Ut ta̱yocˈ ajcuiˈ li cheˈ li nequeˈxlokˈoni cuiˈ lix Asera lix dioseb li cuan chixcˈatk li yi̱banbil dios Baal.
26. Ut ta̱yi̱b chi cha̱bil jun chic li artal saˈ xbe̱n li bol aˈin re inlokˈoninquil la̱in li Ka̱cuaˈ la̱ Dios. Ut saˈ li artal li ta̱yi̱b, ta̱cˈat li toro chokˈ a̱mayej. Lix cheˈel li dios Asera li xayocˈ, aˈan li ta̱cˈanjelak chokˈ a̱siˈ re xcˈatbal li toro, chan li Ka̱cuaˈ.
27. Ut laj Gedeón, rochbeneb laje̱b lix mo̱s, queˈxba̱nu joˈ quixye li Ka̱cuaˈ. Abanan incˈaˈ quixba̱nu chi cutan. Chiru kˈojyi̱n ban quixba̱nu xban nak quixucuac chiruheb lix comon ut chiruheb ajcuiˈ li cui̱nk li cuanqueb saˈ li tenamit aˈan.
28. Nak quisake̱u, eb li cuanqueb saˈ li tenamit queˈcuacli ut queˈril nak jucˈbil chic lix artal laj Baal. Ut queˈxqˈue retal nak yocˈbil li cheˈ li queˈxlokˈoni cuiˈ li yi̱banbil dios xAsera. Ut queˈxqˈue ajcuiˈ retal nak quicˈateˈ li toro li cuukub chihab cuan re saˈ xbe̱n li artal li tojeˈ quiyi̱ba̱c aran.
29. Queˈxye chiribileb rib: —¿Ani xba̱nu̱n re aˈin? chanqueb. Queˈtziloc a̱tin chirix toj retal queˈxnau nak laj Gedeón li ralal laj Joás, aˈan li quiba̱nun re.
30. Ut eb li cui̱nk li cuanqueb saˈ li tenamit aˈan queˈxye re laj Joás: —Cˈam chak la̱ cualal kiqˈuin. Takacamsi xban nak aˈan quixjucˈ lix artal li dios Baal ut quixyocˈ ajcuiˈ li cheˈ re li dios Asera li cuan chixcˈatk li artal, chanqueb.
31. Laj Joás quixye reheb li cui̱nk li yo̱queb chi sutuc re: —¿Ma tex-oque̱nk chirix laj Baal? ¿Ma te̱yal xcolbal rix? Li ani tixyal xcolbal rix camenak chic nak ta̱sake̱uk cuulaj. Cui ya̱l nak Dios laj Baal, chixcolak rib chiruheb li queˈjucˈuc re lix artal, chan laj Joás.
32. Chalen saˈ li cutan aˈan “Jerobaal” quiyeheˈ re laj Gedeón xban nak saˈ li a̱tinoba̱l hebreo, aˈan naraj naxye: “Laj Baal, aˈan li tixyal xcolbal rib”. Queˈxye chi joˈcan xban nak laj Gedeón, aˈan li quijucˈuc re lix artal.
33. Queˈxjunaji ribeb li ralal xcˈajol laj Madián ut eb li ralal xcˈajol laj Amalec, joˈ eb ajcuiˈ chixjunileb li cuanqueb saˈ li oriente ut coleˈxyi̱b lix muheba̱leb saˈ li ru takˈa re Jezreel li cuan jun pacˈal li nimaˈ Jordán.
34. Ut lix musikˈ li Ka̱cuaˈ quichal riqˈuin laj Gedeón ut quixcˈut chiru cˈaˈru tixba̱nu. Joˈcan nak laj Gedeón quixya̱basi lix xucub re xbokbaleb chixjunileb li ralal xcˈajol laj Abiezer.
35. Ut quixtakla xbokbaleb chixjunileb li ralal xcˈajol laj Manasés. Queˈchal ut queˈxchˈutub ribeb riqˈuin laj Gedeón. Ut quixtakla ajcuiˈ xbokbaleb li ralal xcˈajol laj Aser, eb li ralal xcˈajol laj Zabulón ut eb li ralal xcˈajol laj Neftalí. Eb aˈan queˈchal ut queˈxchˈutub ribeb riqˈuin.
36. Laj Gedeón quixye re li Dios: —Cui ya̱l nak la̱at tattenkˈa̱nk cue chixcolbaleb laj Israel, cˈut chicuu junak li retalil.
37. La̱in tinqˈue jun rix li carner saˈ li naˈajej bar nequeˈxpuxi cuiˈ ru li trigo. Cui tˈaktˈakak rix li xul nak ta̱sake̱uk ut incˈaˈ ta̱tˈaka̱k li chˈochˈ chi xjun sutam li rix li xul, aˈanak li retalil chicuu nak la̱at tattenkˈa̱nk cue chixcolbaleb laj Israel joˈ xaye, chan laj Gedeón.
38. Ut li Dios quixba̱nu joˈ quixtzˈa̱ma laj Gedeón. Nak quisake̱u, laj Gedeón quixtau li rix li xul chi tˈaktˈak. Quixyatzˈ li rix li xul ut jun secˈ li haˈ quirisi saˈ li rix.
39. Ut laj Gedeón quixye cuiˈchic re li Dios: —Chacuy inma̱c, at inDios. Incˈaˈ taxak tatjoskˈok cuiqˈuin. Tintzˈa̱ma cha̱cuu nak ta̱cˈut jun chic li retalil chicuu. Tinqˈue cuiˈchic li rix li carner. Ut anakcuan nacuaj nak incˈaˈ ta̱tˈaka̱k li rix li carner. Caˈaj cuiˈ chi xjun sutam ta̱tˈakresi li chˈochˈ, chan laj Gedeón re li Dios.
40. Ut saˈ li kˈojyi̱n aˈan li Dios quixba̱nu joˈ quixtzˈa̱ma laj Gedeón. Li rix li xul incˈaˈ quitˈaka. Caˈaj cuiˈ li chˈochˈ chi xjun sutam quitˈaka.

  Judges (6/21)