Judges (5/21)  

1. Saˈ li cutan aˈan, lix Débora ut laj Barac li ralal laj Abinoam queˈbichan ut queˈxye chi joˈcaˈin:
2. —Cheqˈuehak taxak xlokˈal li Ka̱cuaˈ che̱junilex la̱ex xban nak saˈ li tenamit Israel toj cuanqueb cui̱nk cauheb xchˈo̱l chi pletic ut xban ajcuiˈ nak toj cuanqueb cui̱nk teˈraj oque̱nc saˈ li ple̱t.
3. Chine̱rabihak la̱ex rey. Chine̱rabihak la̱ex li nequextaklan saˈ xbe̱neb li tenamit. Cheqˈuehak retal xban nak la̱in oc cue chi bicha̱nc re xqˈuebal xlokˈal li Ka̱cuaˈ. Tinbicha xlokˈal li nimajcual Dios li nakalokˈoni la̱o aj Israel.
4. At Ka̱cuaˈ, nak cat-el saˈ li naˈajej Seir, qui-ecˈan li ruchichˈochˈ saˈ xnaˈaj. Ut nak cat-el saˈ li naˈajej Edom, cˈajoˈ li hab quixqˈue.
5. At Ka̱cuaˈ, xban nak nim a̱cuanquil, eb li tzu̱l quilajeˈecˈan saˈ xnaˈaj. Li tzu̱l Sinaí qui-ecˈan saˈ xnaˈaj xban la̱ cuanquil la̱at, at kaDios la̱o aj Israel.
6. Saˈ eb li cutan nak queˈcuan laj Samgar, li ralal laj Anat, ut lix Jael, eb laj cˈay incˈaˈ chic queˈnumeˈ saˈ li nim be ut eb laj viaje junes jalbe aj chic queˈnumeˈ cuiˈ.
7. Eb li queˈcuan saˈ li cocˈ tenamit li cuanqueb saˈ xcue̱nt Israel quilajeˈel. Eb li naˈajej queˈcana chi ma̱ ani cuan aran toj nak la̱in lix Débora xin-oc chixtenkˈanquileb. Chanchanin lix naˈeb laj Israel nak xin-oc chixtenkˈanquileb.
8. Nak nequeˈoc chixlokˈoninquil li jalanil dios, naticla cuiˈchic li ple̱t. Ut ma̱ jun saˈ xya̱nkeb li caˈcˈa̱l mil (40,000) chi cui̱nk quicuan xchˈi̱chˈ malaj xla̱ns re teˈxcol cuiˈ ribeb nak queˈchal chi pletic li xicˈ nequeˈiloc reheb.
9. Junelic ninqˈue inchˈo̱l chixtenkˈanquileb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj Israel, li xoleˈxqˈue rib chi anchaleb xchˈo̱l saˈ xya̱nkeb li queˈpletic re xcolbaleb laj Israel. Chinima̱k taxak ru li Ka̱cuaˈ.
10. Cheyehak resilal che̱junilex la̱ex li nequexxic chirixeb li bu̱r li sak rixeb ut la̱ex li nequexrakoc a̱tin. Cheyehak ajcuiˈ resilal la̱ex li nequexxic che̱rok.
11. Chicuulak ta xya̱b lix bicheb toj saˈ eb li naˈajej li cuan cuiˈ li haˈ. Najt riqˈuineb li nequeˈpletic, cheˈxbicha resil li usilal quilajxba̱nu li Ka̱cuaˈ reheb laj Israel. Cheˈxbicha resil chanru nak quixtenkˈaheb laj Israel chixcolbal ribeb. Ut lix tenamit li Dios queˈco̱eb saˈ li oqueba̱l re li tenamit.
12. Chacuabi, at Débora. Chacuabi. Bicha junak li bich. Ut la̱at, at Barac, ralal laj Abinoam, ayu. Cˈameb chixjunileb li tenamit li queˈchapeˈ chak saˈ li ple̱t.
13. Eb laj Israel queˈco̱eb chi pletic. Eb laj Israel, lix tenamit li Dios, queˈco̱eb chi pletic riqˈuineb li cuanqueb xcuanquil.
14. Eb li ralal xcˈajol laj Efraín li cuanqueb saˈ li naˈajej li queˈcuan cuiˈ laj Amalec, queˈco̱eb saˈ li ru takˈa. Queˈco̱eb ajcuiˈ li ralal xcˈajol laj Benjamín. Ut queˈco̱eb li nequeˈtaklan saˈ xya̱nkeb laj Maquir, joˈ eb ajcuiˈ li cuanqueb xcuanquil saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol laj Zabulón.
15. Eb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb li ralal xcˈajol laj Isacar queˈco̱eb rochben lix Débora. Queˈco̱eb laj Isacar joˈ nak co̱ laj Barac. Eb li ralal xcˈajol laj Isacar queˈxta̱ke laj Barac toj saˈ li ru takˈa. Abanan eb li ralal xcˈajol laj Rubén queˈchˈinan xchˈo̱leb. Incˈaˈ queˈco̱eb chi pletic.
16. ¿Cˈaˈut nak incˈaˈ queˈco̱eb li ralal xcˈajol laj Rubén? ¿Cˈaˈut nak queˈcana chirabinquil lix carner nak nequeˈya̱bac? Eb li ralal xcˈajol laj Rubén cauheb raj rib. Abanan queˈxucuac.
17. Incˈaˈ queˈco̱eb li ralal xcˈajol laj Galaad li cuanqueb jun pacˈal li nimaˈ Jordán saˈ li este. Ut incˈaˈ queˈco̱eb li ralal xcˈajol laj Dan li nequeˈcˈanjelac saˈ li ni̱nki jucub. Chi moco queˈco̱eb li ralal xcˈajol laj Aser li cuanqueb saˈ li naˈajej chire li nimla palau.
18. Abanan eb li ralal xcˈajol laj Zabulón ut eb li ralal xcˈajol laj Neftalí incˈaˈ queˈxra lix yuˈameb. Queˈco̱eb ban chi pletic.
19. Queˈchal eb li rey aj Canaán chi pletic saˈ li tenamit Taanac, li cuan nachˈ riqˈuin li haˈ li cuan Meguido. Abanan ma̱cˈaˈ queˈre̱chani.
20. Eb li chahim li cuanqueb saˈ choxa queˈpletic. Nak queˈxbeni ribeb chiru choxa queˈpletic riqˈuin laj Sísara.
21. Quilajeˈcˈameˈ xban haˈ nak quibutˈir li nimaˈ Cisón, li junelic cau rok. La̱in tinpletik. Incˈaˈ ta̱chˈina̱nk inchˈo̱l, chan lix Débora.
22. Kˈaxal cau xya̱b rokeb li cacua̱y nak queˈa̱linac chi cau. Nequeˈtˈilicbac nak yo̱queb chi xic.
23. Lix ángel li Ka̱cuaˈ quixye, “Chetzˈekta̱naheb li cuanqueb saˈ li tenamit Meroz xban nak incˈaˈ queˈco̱eb chi pletic. Chetzˈekta̱naheb xban nak incˈaˈ queˈxtenkˈaheb lix soldado li Ka̱cuaˈ nak queˈpletic riqˈuineb li cuanqueb xcuanquil.”
24. Us xak re lix Jael li rixakil laj Heber laj ceneo. Qˈuebil taxak xlokˈal saˈ xya̱nkeb li ixk li nequeˈcuan saˈ eb li muheba̱l yi̱banbil riqˈuin tˈicr.
25. Laj Sísara quixtzˈa̱ma li haˈ re ta̱rucˈ ut lix Jael quixqˈue leche re ta̱rucˈ. Cha̱bil lech quixqˈue re saˈ jun cha̱bil secˈ.
26. Ut quixchap jun li cheˈ kˈes ruˈuj li naxxakab cuiˈ li muheba̱l. Ut riqˈuin li rukˈ jun quixchap li martillo. Quixten li cheˈ chi cau riqˈuin li martillo toj retal quinumeˈ saˈ xjolom laj Sísara ut quijoreˈ lix bakel xjolom.
27. Laj Sísara yo̱ chixtolcˈosinquil rib chi rok lix Jael ut aran quicam. Quicana chi tˈantˈo saˈ chˈochˈ.
28. Yo̱ chi iloc saˈ ventana lix naˈ laj Sísara. Aran saˈ lix ventana yo̱ chi iloc ut yo̱ chixyebal, “¿Cˈaˈut nak xbay chak laj Sísara? ¿Cˈaˈut nak incˈaˈ nequeˈxse̱ba chak ribeb li cacua̱y li yo̱queb chi quelo̱nc re lix carruaje?” chan.
29. Ut eb li ixk li kˈaxal cuanqueb xnaˈleb li nequeˈochbenin re queˈxsume li quixye. Ut junaj ru lix cˈaˈux li naˈbej riqˈuineb.
30. Queˈxye re, “¿Ma incˈaˈ ta biˈ yo̱queb chixjeqˈuinquil chi ribileb rib li queˈre̱chani saˈ li ple̱t? Jun malaj cuib chi ixk li teˈxcˈul li junju̱nk chi soldado. Laj Sísara tixcˈul li cha̱bil tˈicr li cuan xsahob ru li nabal xcolor. Teˈxcˈul li tˈicr li yi̱banbil chi us saˈ xcaˈ pacˈalil eb li queˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldados saˈ li ple̱t.”
31. Joˈcaˈin taxak nak cheˈosokˈ chixjunileb li xicˈ nequeˈiloc a̱cue, at Ka̱cuaˈ. Ut eb li nequeˈrahoc a̱cue, chanchanakeb taxak li sakˈe nak nalemtzˈun cuaˈleb, chanqueb saˈ lix bich. Nak ac xnumeˈ li ple̱t aˈin, li tenamit Israel queˈcuan saˈ usilal chiru caˈcˈa̱l chihab.

  Judges (5/21)