Judges (11/21)  

1. Laj Jefté, aˈan jun cui̱nk aj Galaad. Cau rib ut cau xchˈo̱l chi pletic. Lix naˈ li cui̱nk aˈan, aˈan jun li ixk xcomoneb li nequeˈxcˈayi rib. Ut lix yucuaˈ aj Galaad xcˈabaˈ.
2. Laj Galaad quicuan xcocˈal riqˈuin li rixakil. Ut nak queˈni̱nkan li cocˈal queˈpoˈ saˈ xbe̱n laj Jefté ut queˈra̱lina ut queˈxye re: —La̱at incˈaˈ tattzˈak li cˈaˈru re li kayucuaˈ xban nak la̱at jalan a̱naˈ, chanqueb re laj Jefté.
3. Joˈcan nak quie̱lelic laj Jefté chiruheb li ri̱tzˈin. Co̱ chi cua̱nc saˈ li naˈajej Tob. Ut queˈxchˈutub ribeb riqˈuin jun chˈu̱tal li cui̱nk li nequeˈcuulac chiru pletic ut aˈan chic nataklan saˈ xbe̱neb.
4. Mokon chic eb li ralal xcˈajol laj Amón queˈcuulac chi pletic riqˈuineb laj Israel.
5. Nak ac yo̱queb chi pletic riqˈuineb laj Israel saˈ li tenamit Galaad, eb laj cˈamol be queˈxtakla xcˈambal laj Jefté li cuan chak saˈ li naˈajej Tob.
6. Ut queˈxye re laj Jefté: —La̱o aj Galaad takaj nak la̱at tatcˈamok be chiku nak topletik riqˈuineb laj amonita, chanqueb re.
7. Ut laj Jefté quichakˈoc ut quixye reheb li nequeˈcˈamoc be saˈ li tenamit Galaad: —¿Cˈaˈut nak xexchal chinsicˈbal? ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ la̱ex xicˈ xex-iloc cue? ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ la̱ex xex-isin chak cue saˈ rochoch lin yucuaˈ? ¿Cˈaˈut nak xexchal chinsicˈbal anakcuan nak cuanquex saˈ raylal? chan.
8. Ut queˈchakˈoc li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj Galaad ut queˈxye re: —Aˈan aj e nak xochal cha̱sicˈbal. La̱o takaj nak tatxic chikix re tatpletik riqˈuineb laj Amón. Ut la̱akat chic aj cˈamol be saˈ kaya̱nk chikajunilo li cuanco Galaad, chanqueb re.
9. Quichakˈoc laj Jefté ut quixye reheb: —Cui la̱ex te̱raj nak tinxic chi pletic riqˈuineb li ralal xcˈajol laj Amón, ut cui li Ka̱cuaˈ tixkˈaxtesiheb saˈ cuukˈ, ¿ma tine̱qˈue chi takla̱nc saˈ e̱be̱n? chan.
10. Eb aˈan queˈchakˈoc ut queˈxye re: —Li Ka̱cuaˈ nanaˈoc re nak takaba̱nu li cˈaˈru nacacuaj, chanqueb.
11. Ut laj Jefté co̱ chirixeb laj cˈamol be saˈ xya̱nkeb laj Galaad. Ut eb li tenamit queˈxxakab aˈan re nak aˈan chic ta̱takla̱nk saˈ xbe̱neb li tenamit ut aˈan ajcuiˈ ta̱cˈamok be chiruheb li soldados. Ut aran Mizpa laj Jefté quixye cuiˈchic chiru li Ka̱cuaˈ chixjunil li a̱tin li ac xye.
12. Chirix aˈan laj Jefté quixtaklaheb lix takl riqˈuin lix reyeb laj Amón chixyebal re: —¿Cˈaˈut nak xicˈ nocoe̱ril? ¿Cˈaˈut nak te̱raj cha̱lc chi pletic kiqˈuin? chan laj Jefté.
13. Lix reyeb laj Amón quixye reheb lix takl laj Jefté: —Nak queˈel chak Egipto, eb laj Israel queˈrelkˈa lin chˈochˈ. Naticla saˈ li nimaˈ Arnón. Nacuulac toj saˈ li nimaˈ Jaboc ut toj saˈ li nimaˈ Jordán. Nintzˈa̱ma che̱ru nak te̱kˈaxtesi ke saˈ xya̱lal, chan.
14. Ut laj Jefté quixtakla cuiˈchic xyebal re lix reyeb laj Amón:
15. —Eb laj Israel incˈaˈ queˈxchap lix naˈajeb laj Moab, chi moco queˈxchap le̱ naˈaj la̱ex aj Amón.
16. Nak eb laj Israel queˈel chak Egipto, queˈnumeˈ saˈ li chaki chˈochˈ toj cuan cuiˈ li Caki Palau ut queˈcuulac aran Cades.
17. Ut eb laj Israel queˈxtaklaheb lix takl riqˈuin lix reyeb laj Edom. Queˈxye re, “La̱o nakatzˈa̱ma cha̱cuu nak ta̱canabeb laj Israel chi numecˈ saˈ la̱ naˈaj.” Abanan lix reyeb laj Edom incˈaˈ quixcanabeb chi numecˈ. Ut queˈxtzˈa̱ma ajcuiˈ chiru lix reyeb laj Moab nak teˈcanaba̱k chi numecˈ saˈ lix naˈajeb. Chi moco lix reyeb laj Moab quixcanabeb chi numecˈ saˈ lix naˈajeb. Joˈcan nak eb laj Israel queˈcana aran Cades.
18. Nak queˈoc cuiˈchic chi xic, eb laj Israel toj saˈ li chaki chˈochˈ coxeˈxqˈue chak vue̱lt. Queˈnumeˈ chire lix naˈajeb laj Edom ut eb laj Moab toj retal queˈcuulac jun pacˈal li nimaˈ Arnón saˈ xjayal lix naˈajeb laj Moab, li cuan saˈ li este. Ut aran queˈxyi̱b lix muheba̱leb. Abanan incˈaˈ queˈnumeˈ jun pacˈal li nimaˈ Arnón xban nak aˈan lix naˈajeb laj Moab.
19. Ut eb laj Israel queˈxtakla lix takl aran Hesbón chixtzˈa̱manquil chiru laj Sehón lix reyeb laj Amorreo nak tixcanabeb chi numecˈ saˈ lix naˈajeb nak yo̱queb chi xic saˈ lix naˈajeb laj Israel.
20. Abanan laj Sehón incˈaˈ cˈojcˈo xchˈo̱l riqˈuineb laj Israel. Joˈcan nak incˈaˈ quixcanabeb chi numecˈ saˈ lix naˈajeb. Quixchˈutubeb ban lix soldado ut queˈxyi̱b lix muheba̱leb aran Jahaza ut queˈxtiquib pletic riqˈuineb laj Israel.
21. Abanan li Ka̱cuaˈ li kaDios la̱o aj Israel, coxtenkˈa chi numta̱c saˈ xbe̱neb laj Sehón. Joˈcan nak xke̱chani lix naˈajeb laj amorreo li cuanqueb saˈ li naˈajej aˈan.
22. Quike̱chani chixjunil lix naˈajeb laj amorreo, li naticla cuan cuiˈ li nimaˈ Arnón ut nacuulac saˈ li nimaˈ Jaboc. Saˈ xjayal li na-el cuiˈ chak li sakˈe naticla saˈ li chaki chˈochˈ ut nacuulac toj saˈ li nimaˈ Jordán saˈ xjayal li na-oc cuiˈ li sakˈe.
23. Li Ka̱cuaˈ li kaDios la̱o aj Israel, aˈan li quikˈaxtesin saˈ kukˈ chixjunil lix naˈajeb laj Amorreo. ¿Ma la̱ex texmakˈok re chiku chi joˈcanan?
24. Cui ta laj Quemos le̱ dios tixsi e̱chˈochˈ, ¿ma ma̱cuaˈak ta biˈ e̱re? Joˈcan ajcuiˈ la̱o. Chixjunil li xsi ke li kaDios, aˈan ke ajcuiˈ la̱o.
25. ¿Ma kˈaxal cau ta biˈ a̱cuib chiru laj Balac li ralal laj Zipor, lix reyeb laj Moab? ¿Ma quixcacuubresi ta biˈ rib laj Balac ut quichal ta chi pletic kiqˈuin?
26. Ac cuan oxib ciento chihab koquic la̱o aj Israel saˈ li naˈajej Hesbón ut saˈ eb lix cˈaleba̱l. Cuanqueb ajcuiˈ saˈ li naˈajej Aroer ut saˈ eb lix cˈaleba̱l. Ut cuanqueb ajcuiˈ saˈ chixjunil li naˈajej Arnón. ¿Cˈaˈut nak incˈaˈ xamakˈ chiku li naˈajej chiru li oxib ciento chihab aˈin?
27. La̱o incˈaˈ xoma̱cob che̱ru la̱ex. La̱o incˈaˈ yo̱co chi pletic e̱riqˈuin. Abanan la̱ex incˈaˈ us yo̱quex nak xexchal chi pletic kiqˈuin. Li Ka̱cuaˈ Dios, aˈan laj rakol a̱tin. Aˈan li ta̱rakok a̱tin saˈ kabe̱n la̱o aj Israel ut saˈ e̱be̱n ajcuiˈ la̱ex aj Amón, chan laj Jefté.
28. Abanan lix reyeb laj Amón incˈaˈ quixcˈul xchˈo̱l li cˈaˈru quixtakla xyebal laj Jefté.
29. Lix Musikˈ li Dios quichal riqˈuin laj Jefté, ut quixcˈut chiru cˈaˈru tixba̱nu. Joˈcan nak eb laj Israel queˈnumeˈ saˈ li naˈajej Galaad ut Manasés ut queˈnumeˈ ajcuiˈ Mizpa, li cuan saˈ xcue̱nt Galaad re nak teˈre̱chani lix naˈajeb laj Amón.
30. Ut laj Jefté quixye re li Ka̱cuaˈ: —Xakˈaxtesi ta saˈ cuukˈ eb li ralal xcˈajol laj Amón.
31. Cui ta̱kˈaxtesiheb saˈ cuukˈ, la̱in tinmayeja cha̱cuu li xbe̱n li ta̱e̱lk chak chincˈulbal nak tinsukˈi̱k saˈ cuochoch. Cˈatbil nak tinmayeja cha̱cuu, chan laj Jefté.
32. Ut laj Jefté quinumeˈ jun pacˈal li nimaˈ chi pletic riqˈuineb laj Amón. Ut li Ka̱cuaˈ Dios quixkˈaxtesiheb laj Amón saˈ rukˈeb laj Israel.
33. Queˈnumta saˈ xbe̱neb junmay chi tenamit saˈ eb li naˈajej Aroer, Minit ut Abel-keramim. Joˈcaˈin nak queˈnumta laj Israel saˈ xbe̱neb laj Amón.
34. Laj Jefté quisukˈi Mizpa saˈ li rochoch. Ut lix rabin qui-el chak chixcˈulbal lix yucuaˈ. Yo̱ chi xajoc ut yo̱ chixchˈeˈbal lix pandero li cuan saˈ rukˈ. Jun ajcuiˈ lix rabin laj Jefté. Ma̱ jun chic xcocˈal cuan.
35. Cˈajoˈ nak quirahoˈ xchˈo̱l laj Jefté nak quiril lix rabin. Quixpej li rakˈ xban xrahil xchˈo̱l ut quixye: —At inrabin, cˈajoˈ xrahil inchˈo̱l nachal a̱ban. ¿Cˈaˈut nak la̱at li xbe̱n li xat-el chak chincˈulbal? Ac xinyechiˈi re li Dios nak tinmayejak chiru ut incˈaˈ naru tinkˈet li cua̱tin, chan.
36. Lix rabin quixye: —At inyucuaˈ, cui xayechiˈi re li Ka̱cuaˈ Dios nak tatmayejak, ba̱nu cuiqˈuin li cˈaˈru xayechiˈi re li Ka̱cuaˈ Dios xban nak aˈan xkˈaxtesi saˈ a̱cuukˈ eb laj Amón, li xicˈ nequeˈiloc a̱cue.
37. Caˈaj cuiˈ nintzˈa̱ma cha̱cuu nak tina̱canab chi yoˈyo cuibak po chic re nak tinxic saˈ eb li tzu̱l cuochbeneb li cuami̱g chi kˈaxal ra saˈ inchˈo̱l xban nak tento tinca̱mk chi toj ma̱jiˈ ninsumla, chan.
38. Ut laj Jefté quixcanab chi yoˈyo cuib po chic re ta̱xic rochbeneb li xkaˈal chi kˈaxal ra saˈ xchˈo̱l xban nak tento ta̱ca̱mk chi toj ma̱jiˈ sumsu.
39. Nak ac xnumeˈ li cuib po, quisukˈi riqˈuin lix yucuaˈ ut aˈan quixba̱nu joˈ quixyechiˈi re li Dios. Ut lix rabin quicam nak toj tukˈ ix ut toj ma̱jiˈ cuanjenak riqˈuin cui̱nk.
40. Xban aˈan, eb li sa̱j ixk nequeˈxic saˈ eb li tzu̱l rajlal chihab chi ya̱bac chirix lix camic lix rabin laj Jefté aj Galaad. Ca̱hib cutan nequeˈcuan chak aran.

  Judges (11/21)