Joshua (9/24)  

1. Eb li rey li cuanqueb jun pacˈal li nimaˈ Jordán saˈ li oeste queˈrabi resil li cˈaˈru queˈxba̱nu laj Israel. Eb li rey aˈan cuanqueb saˈ eb li naˈajej li tzu̱l ru ut li ru takˈa ut cuanqueb ajcuiˈ chire li Palau Mediterráneo chiru li naˈajej Líbano. Aˈaneb laj heteo, eb laj amorreo, eb laj cananeo, eb laj ferezeo, eb laj heveo ut eb laj jebuseo.
2. Chixjunileb aˈan queˈxcˈu̱b rib re nak teˈoc chi pletic saˈ comonil riqˈuin laj Josué ut eb lix soldado.
3. Eb laj heveo li cuanqueb Gabaón queˈrabi resil chixjunil li quixba̱nu laj Josué riqˈuineb li tenamit Jericó ut Hai.
4. Queˈxcˈu̱b ru chanru nak teˈxbalakˈiheb laj Israel. Teˈxba̱nu rib nak aˈaneb li yo̱queb chi xic chi a̱tinac saˈ xcˈabaˈ lix tenamiteb. Queˈxsicˈ xtzacae̱mkeb ut queˈxqˈue saˈ eb li kˈel coxtal ut queˈxtaksi chirix lix bu̱reb. Ut queˈxcˈam ajcuiˈ li bo̱ls tzˈu̱m re li vino pejel ut xitinbileb.
5. Queˈxqˈue kˈel xa̱b chi rokeb xitinbileb ut queˈxqˈue ajcuiˈ rakˈeb kˈel chirixeb. Ut lix tzacae̱mkeb li queˈxcˈam re teˈxcuaˈ saˈ be moˈ ru.
6. Queˈcuulac Gilgal saˈ li naˈajej li yo̱queb cuiˈ chi hila̱nc laj Israel. Ut queˈxye re laj Josué: —La̱o xochal saˈ najtil tenamit ut takaj nak ta̱ba̱nu junak contrato kiqˈuin, chanqueb.
7. Ut eb laj Israel queˈxchakˈbe laj heveo ut queˈxye: —Ma̱re anchal nachˈ cuanquex kiqˈuin. ¿Chanru nak takaba̱nu junak contrato e̱riqˈuin la̱ex?—
8. Eb laj Gabaón queˈxye re laj Josué: —La̱o tocˈanjelak che̱ru, chanqueb re. Ut laj Josué quixye reheb: —¿Anihex tzˈakal la̱ex? Ut, ¿bar xexchal chak?—
9. Ut eb aˈan queˈchakˈoc ut queˈxye: —La̱o xochal chak saˈ najtil tenamit xban nak xkabi chixjunil li yo̱ chixba̱nunquil li Ka̱cuaˈ le̱ Dios. Xkabi resil chixjunil li quilajxba̱nu chak aran Egipto.
10. Ut xkabi ajcuiˈ resil li quixba̱nu reheb li cuib chi rey li queˈcuan chokˈ xreyeb laj amorreo li cuanqueb jun pacˈal li nimaˈ Jordán. Xkabi resil nak queˈsach ruheb li rey Sehón aran Hesbón ut laj Og, lix rey eb laj Basán, li quicuan Astarot.
11. Joˈcan nak eb li nequeˈcˈamoc be saˈ kaya̱nk ut eb li kech tenamitil xeˈxye ke: “Cˈamomak le̱ tzacae̱mk ut ayukex riqˈuineb laj Israel. Ut te̱ye reheb nak la̱o tocˈanjelak chiruheb. Ut te̱ye ajcuiˈ reheb nak la̱o takaj xba̱nunquil junak contrato riqˈuineb.”
12. Saˈ li cutan nak co-el chak saˈ li kochoch tik chi us li kacaxlan cua li kacˈam chak re takacuaˈ saˈ li be. Ut anakcuan ac xchakic ut moˈ chic ru.
13. Joˈcan ajcuiˈ li bo̱ls tzˈu̱m toj acˈ nak kaqˈue li vino chi saˈ ut anakcuan kˈel chic chi us. Ut xeˈkˈeloˈ li kakˈ ut li kaxa̱b xban xnajtil xochal cuiˈ chak, chanqueb.
14. Eb laj Israel queˈxchap lix cuaheb ut queˈril. Abanan incˈaˈ queˈxtzˈa̱ma chiru li Dios cˈaˈru us teˈxba̱nu.
15. Joˈcan nak laj Josué quixba̱nu li contrato re nak teˈxcˈam rib saˈ usilal riqˈuineb laj Gabaón. Ut quixyechiˈi reheb nak incˈaˈ tixcamsiheb. Ut joˈcan ajcuiˈ queˈxba̱nu eb laj cˈamol be saˈ xya̱nkeb laj Israel.
16. Nak ac xnumeˈ chic oxib cutan xba̱nunquil li contrato riqˈuineb laj Gabaón, eb laj Israel queˈrabi resil nak eb aˈan nachˈ cuan lix naˈajeb riqˈuineb.
17. Nak ac xnumeˈ oxib cutan chic queˈco̱eb laj Israel chixsicˈbaleb saˈ lix tenamiteb. Eb li tenamit aˈan, aˈaneb Gabaón, Cafira, Beerot, ut Quiriat-jearim.
18. Abanan eb laj Israel incˈaˈ queˈxcamsiheb li tenamit aˈan xban nak eb laj cˈamol be saˈ xya̱nkeb laj Israel ac xeˈxba̱nu li contrato riqˈuineb saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ lix Dioseb. Joˈcan nak chixjunileb laj Israel yo̱queb chixcuechˈinquil rixeb laj cˈamol be saˈ xya̱nkeb.
19. Chixjunileb laj cˈamol be saˈ xya̱nkeb queˈxye re li tenamit: —Ma̱cˈaˈ naru takaba̱nu reheb xban nak ac xkaba̱nu jun li contrato riqˈuineb saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ Dios.
20. Incˈaˈ takacamsiheb. Ma̱re ta̱cha̱lk xjoskˈil li Dios saˈ kabe̱n cui takakˈet li contrato li xkaba̱nu riqˈuineb.
21. Incˈaˈ takacamsiheb. Abanan teˈcana̱k chokˈ aj sicˈol siˈ ut aj cˈamol haˈ chokˈ ke la̱o aj Israel, chanqueb laj cˈamol be saˈ xya̱nkeb laj Israel. Joˈcan queˈxba̱nu re nak teˈxba̱nu li cˈaˈru queˈxyechiˈi reheb.
22. Ut chirix aˈan laj Josué quixbokeb laj Gabaón ut quixye reheb: —¿Cˈaˈut nak xoe̱balakˈi? ¿Cˈaˈut nak xeye ke nak najt e̱tenamit? Moco ya̱l ta nak najt cuanquex kiqˈuin. Nachˈ ban cuanquex.
23. Xban nak xoe̱balakˈi, anakcuan tenebanbil li raylal saˈ e̱be̱n. La̱ex texcana̱k joˈ mo̱s junelic. Junes yocˈoc siˈ te̱ba̱nu ut bela̱nc haˈ nak ta̱ajma̱nk ru li haˈ ut li siˈ nak takalokˈoni li Dios, chan laj Josué.
24. Eb aˈan queˈxye re laj Josué: —La̱o xexkabalakˈi xban kaxiu. Xkabi resil nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios quixye re laj Moisés laj cˈanjel chiru nak tixkˈaxtesi e̱re li naˈajej aˈin ut te̱sach ruheb chixjunileb li cuanqueb arin. La̱o xkacˈoxla nak toe̱camsi.
25. Anakcuan takacanab kib rubel a̱cuanquil. Ba̱nu li cˈaˈru nacacˈoxla nak us xba̱nunquil, chanqueb laj Gabaón.
26. Ut laj Josué incˈaˈ quixcanabeb re nak teˈcamsi̱k xbaneb laj Israel.
27. Abanan quixqˈueheb chi cˈanjelac joˈ mo̱s. Queˈyocˈoc siˈ ut queˈbelan haˈ re ta̱cˈanjelak chiruheb laj Israel ut re ajcuiˈ ta̱cˈanjelak saˈ lix artal li Ka̱cuaˈ Dios saˈ li naˈajej li quisiqˈueˈ ru xban li Ka̱cuaˈ. Ut toj chalen anakcuan aˈan ajcuiˈ li cˈanjel li nequeˈxba̱nu.

  Joshua (9/24)