Jeremiah (51/52)  

1. Joˈcaˈin naxye li Ka̱cuaˈ: —La̱in tintakla junak li tenamit chi pletic riqˈuineb laj Babilonia ut riqˈuineb ajcuiˈ li cuanqueb aran li nequeˈxkˈetkˈeti ribeb chicuu. Eb li tintakla chanchanakeb li ikˈ li nasachoc nak teˈxic chi pletic.
2. La̱in tintaklaheb li jalan xtenamiteb chirisinquileb laj Babilonia saˈ lix naˈajeb. Teˈisi̱k joˈ nak na-isi̱c rix li trigo xban ikˈ. Ut teˈxcanab chi ma̱cˈaˈ chic cuan chi saˈ lix tenamiteb xban nak yalak bar teˈcha̱lk chak li ta̱sachok reheb.—
3. Cauresihomak le̱ tzimaj, la̱ex li nequenau cutuc riqˈuin tzimaj. La̱ex li nequenimobresi e̱rib riqˈuin le̱ rakˈ chˈi̱chˈ, me̱ril xtokˈoba̱leb ru. Camsihomakeb li sa̱jeb aran Babilonia. Ut sachomakeb ru chixjunileb lix soldado.
4. Chixjunileb laj Babilonia teˈcamsi̱k. Telajeˈcamsi̱k saˈ eb li be.
5. Eb li ralal xcˈajol laj Israel ut eb li ralal xcˈajol laj Judá incˈaˈ queˈtzˈekta̱na̱c chi junaj cua xban li Ka̱cuaˈ, li nimajcual Dios, usta numtajenak lix ma̱queb chiru li Ka̱cuaˈ lix santil Dioseb.
6. Elenkex Babilonia. Colomak e̱rib. Me̱qˈue e̱rib chi sachecˈ xban lix ma̱queb laj Babilonia. Xcuulac xkˈehil nak li Ka̱cuaˈ tixqˈue re̱kaj reheb joˈ xcˈulubeb xcˈulbal.
7. Li tenamit Babilonia chanchan jun li secˈ oro saˈ rukˈ li Ka̱cuaˈ nak quicuan ut chixjunil li tenamit quixcaltesiheb. Queˈrucˈ li vino li quixqˈue reheb ut queˈsach xnaˈlebeb li xni̱nkal ru tenamit.
8. Abanan chiru junpa̱t quisacheˈ ru li tenamit Babilonia. Chexya̱bak chirixeb. Yalomak xbanbal lix tochˈolal. Ma̱re ta̱qˈuira̱k.
9. Eb li cuanqueb aran queˈxye: —Xkayal xbanbaleb laj Babilonia abanan incˈaˈ xeˈqˈuira. Kacanabakeb ut yoˈkeb saˈ li katenamit. Li Ka̱cuaˈ quixqˈueheb laj Babilonia chixtojbal lix ma̱queb xban nak xnumta li ma̱c xeˈxba̱nu.
10. Li Ka̱cuaˈ xcˈutbesi nak la̱o cuanco saˈ ti̱quilal. Yoˈkeb chixyebal reheb li cuanqueb Sión li cˈaˈru quixba̱nu li Ka̱cuaˈ li kaDios.
11. Li Ka̱cuaˈ xqˈue saˈ xchˈo̱leb lix reyeb laj Media nak teˈxsach ruheb laj Babilonia. Li Ka̱cuaˈ tixqˈue re̱kaj li queˈxba̱nu re lix templo li Ka̱cuaˈ. La̱ex aj Media, cauresihomak le̱ tzimaj ut cauresihomak le̱ chˈi̱chˈ li nequecol cuiˈ re le̱ chˈo̱l.
12. Taksihomak li bandera retalil nak te̱tiquib pletic riqˈuineb li cuanqueb saˈ xbe̱neb li tzˈac li sutsu cuiˈ li tenamit. Qˈuehomak xtzˈakobeb li soldado ut qˈuehomakeb saˈ xnaˈaj li nequeˈqˈuehoc etal. Taklahomakeb chi pletic. Li Ka̱cuaˈ tixba̱nu li cˈaˈru naraj xba̱nunquil joˈ quixye nak tixba̱nu reheb laj Babilonia.
13. La̱ex aj Babilonia, li sutsu le̱ tenamit xbaneb li nimaˈ, ta̱sachekˈ e̱ru. Nabal le̱ biomal, abanan xcuulac xkˈehil nak tex-osokˈ.
14. Li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios quixba̱nu li juramento saˈ xcˈabaˈ aˈan ut quixye nak tixtakla li qˈuila soldado chi pletic e̱riqˈuin la̱ex aj Babilonia. Chanchanakeb laj sa̱cˈ nak teˈcha̱lk xban xqˈuialeb. Ut japjo̱k reheb nak teˈnumta̱k saˈ e̱be̱n.
15. Li Ka̱cuaˈ quixyi̱b li ruchichˈochˈ riqˈuin lix cuanquil. Quixxakab saˈ xnaˈaj riqˈuin lix naˈleb ut quixyi̱b li choxa.
16. Yal riqˈuin ra̱tin li Ka̱cuaˈ naxtakla chak li hab. Ut naxqˈue li chok saˈ chixjunil li ruchichˈochˈ. Yal riqˈuin ra̱tin naxqˈue li ca̱k chi ecˈa̱nc nak yo̱ li hab. Ut narisi chak li ikˈ saˈ li naˈajej li xocxo cuiˈ xban.
17. Abanan eb li cui̱nk ma̱cˈaˈ nequeˈoc cuiˈ ut ma̱cˈaˈ xnaˈlebeb. Chixjunileb li nequeˈyi̱ban re li yi̱banbil dios xuta̱nal nequeˈel. Ma̱cˈaˈ nequeˈoc cuiˈ li jalanil dios li nequeˈxyi̱b. Moco yoˈyo̱queb ta.
18. Ma̱cˈaˈ nequeˈoc cuiˈ ut xcˈulubeb nak teˈhobekˈ. Teˈsachekˈ ruheb nak li Ka̱cuaˈ ta̱cha̱lk chi rakoc a̱tin.
19. Moco joˈcan ta li Ka̱cuaˈ lix Dios laj Jacob. Li Ka̱cuaˈ, aˈan li quiyi̱ban re chixjunil li cˈaˈru cuan. Ut aˈan li quisicˈoc ruheb laj Israel chokˈ xtenamit. “Li Ka̱cuaˈ li Nimajcual Dios” xcˈabaˈ.
20. Li Ka̱cuaˈ quixye: —La̱ex aj Babilonia, chanchanex lin martillo re sachoc. La̱ex texcˈanjelak chicuu re xsachbaleb li xni̱nkal ru tenamit ut re xsachbal lix cuanquileb.
21. La̱ex texcˈanjelak chicuu re xsachbaleb li cacua̱y ut eb li soldado li nequeˈxic chirixeb. La̱ex texsachok reheb li carruajes ut laj chˈeˈol reheb.
22. La̱ex texcˈanjelak chicuu re xsachbaleb li ixk ut eb li cui̱nk, li ti̱xeb ut li toj sa̱jeb, joˈ eb ajcuiˈ li chˈajom ut eb li xkaˈal.
23. La̱ex texcˈanjelak chicuu re xsachbaleb li queto̱mk ut eb laj ilol reheb. La̱ex texsachok reheb laj acuinel joˈ eb ajcuiˈ li bo̱yx. Ut la̱ex ajcuiˈ texsachok reheb li nequeˈcˈamoc be ut eb li nequeˈtaklan.
24. Li Ka̱cuaˈ quixye: —La̱in tinqˈueheb laj Babilonia ut chixjunileb li cuanqueb aran chixtojbal xma̱queb xban li ma̱usilal li queˈxba̱nu aran Sión che̱ru la̱ex aj judío.
25. La̱ex aj Babilonia, chanchanex jun li tzu̱l najt xteram. La̱ex li xexsachoc saˈ chixjunil li ruchichˈochˈ. Abanan la̱in li Ka̱cuaˈ. Yo̱ injoskˈil saˈ e̱be̱n. La̱in tinsach ru le̱ tenamit. Cˈatbil nak ta̱osokˈ.
26. Lix pecul le̱ tenamit la̱ex aj Babilonia incˈaˈ chic ta̱cˈanjelak chokˈ xxuc junak cab, chi moco ta̱cˈanjelak re xqˈuebal chokˈ cimiento. Le̱ tenamit junelic chanchanak chic li chaki chˈochˈ ma̱cˈaˈ chic cuan chi saˈ, chan li Ka̱cuaˈ.
27. Taksihomak le̱ bandera ut ya̱basihomak le̱ trompeta re xyebal reheb lix ni̱nkal ru tenamit nak teˈxcauresi ribeb chi xic chi pletic riqˈuineb laj Babilonia. Yehomak resil nak teˈxtiquib pletic eb li tenamit Ararat, Mini ut Askenaz. Xakabomak li ani ta̱takla̱nk saˈ xbe̱neb li soldado. Ut cˈamomakeb nabal li cacua̱y. Chanchanakeb li jun tu̱b laj sa̱cˈ li yo̱queb xjoskˈil.
28. Yehomak reheb lix reyeb laj Media nak teˈxcauresi ribeb chi pletic, joˈ ajcuiˈ eb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldados, ut eb li nequeˈtenkˈan re li rey. Yehomak resil reheb chixjunileb li tenamit li cuanqueb rubel xcuanquileb laj Media.
29. Lix tenamit laj Babilonia ta̱ecˈa̱nk saˈ xnaˈaj ut ta̱rahokˈ saˈ xchˈo̱l xban nak li Ka̱cuaˈ oc re chixba̱nunquil li cˈaˈru quixye nak tixba̱nu reheb laj Babilonia. Tixsukˈisi chaki chˈochˈ ut ma̱cˈaˈak chic cua̱nk aran.
30. Eb li soldado aj Babilonia xeˈxcanab pletic. Xeˈxtzˈap ribeb saˈ li cab li nequeˈxcol cuiˈ ribeb. Ma̱cˈaˈeb chic xmetzˈe̱u. Chanchaneb ixk. Cˈatbil nak ta̱osokˈ lix tenamiteb ut poˈinbileb chic li oqueba̱l.
31. Nabaleb li takl xeˈco̱eb chixyebal resil re li rey nak ac xeˈxchap chixjunil li tenamit li xicˈ nequeˈiloc reheb.
32. Eb li xicˈ nequeˈiloc reheb xeˈxchap li naˈajej li nequeˈnumeˈ cuiˈ jun pacˈal li nimaˈ ut yo̱queb chixcˈatbaleb li naˈajej li nequeˈxcol cuiˈ ribeb laj Babilonia. Ut chixjunileb li soldado aj Babilonia queˈsach xchˈo̱leb xban xxiuheb.
33. Li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel, quixye: —Eb laj Babilonia teˈsachekˈ ru chixjunileb. Chanchanakeb li trigo li nayekˈiman re risinquil li rix.—
34. Eb li cuanqueb Jerusalén queˈxye: —Laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia quixsach ku. Ma̱cˈaˈ chic cuan chi saˈ li katenamit xcanab. Chanchan jun li secˈ ma̱cˈaˈ chic cuan chi saˈ. Laj Nabucodonosor chanchan jun li dragón naxnukˈ li joˈ qˈuial naraj ut naxtzˈek li incˈaˈ naraj.
35. Chisukˈi̱k taxak saˈ xbe̱neb laj Babilonia chixjunil li raylal li queˈxba̱nu ke. Cheˈxtoj taxak rix li ma̱c queˈxba̱nu nak queˈxcamsiheb li kacomon, chanqueb li cuanqueb Sión.
36. Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ quixye: —La̱in tin-oque̱nk che̱rix ut la̱in tinqˈue re̱kaj li incˈaˈ us xeˈxba̱nu e̱re. La̱in tinqˈue chi chakic li nimaˈ ut eb li yuˈam haˈ li cuanqueb Babilonia.
37. Juqˈuinbilak lix tenamiteb ut tu̱btu̱k aj chic. Ta̱cana̱k chokˈ xnaˈaj laj xoj. Incˈaˈ ta̱cua̱nk cristian aran. Hobilak ut xucuajelak rilbal.
38. Eb laj Babilonia japjo̱k reheb. Chanchanakeb li cakcoj ut li ral li cakcoj nak teˈxjap reheb.
39. Nak yo̱keb chixjapbal reheb ut ta̱chakik reheb, la̱in tinqˈue li rucˈaheb ut teˈcala̱k. Japjo̱k reheb chi seˈec ut chirix aˈan teˈcua̱rk chi junaj cua ut incˈaˈ chic teˈajk ruheb, chan li Ka̱cuaˈ.
40. La̱in tinqˈueheb chi camsi̱c. Chanchanakeb li carner ut eb li ral ut eb li chiba̱t nak nequeˈcˈameˈ chi camsi̱c.
41. Cˈoxlahomak chanru nak quichapeˈ li naˈajej Babilonia. Quichapeˈ li nimla tenamit li quiqˈueheˈ xlokˈal xbaneb chixjunileb li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ. Anakcuan xucuajel rilbal saˈ xya̱nkeb li xni̱nkal ru tenamit.
42. Chanchan xbutˈun li tenamit Babilonia nak teˈcha̱lk li xicˈ nequeˈiloc re chixsachbal.
43. Ma̱cˈaˈ chic ta̱cana̱k saˈ eb li tenamit li cuanqueb Babilonia. Ma̱ ani chic teˈcua̱nk aran ut ma̱ ani chic teˈnumekˈ saˈ li naˈajej aˈan.
44. La̱in tinqˈue chixtojbal lix ma̱c laj Bel lix dioseb laj Babilonia. La̱in tinmakˈ chiru li cˈaˈru quilajeˈxcanab saˈ lix templo. Eb li xni̱nkal ru tenamit incˈaˈ chic teˈxic riqˈuin. Ut li tzˈac li sutsu cuiˈ li tenamit ta̱tˈanekˈ.
45. La̱ex aj Israel, lin tenamit, elenkex saˈ li tenamit Babilonia. Tex-e̱lelik ut colomak le̱ yuˈam xban nak la̱in yo̱ injoskˈil saˈ xbe̱neb laj Babilonia, chan li Dios.
46. Michˈinan le̱ chˈo̱l chi moco texxucuak nak te̱rabi li cˈaˈru yo̱keb chixyebal. Rajlal chihab jalan esilal ta̱abima̱nk. Ta̱abi̱k resil li raylal ut li rahobtesi̱nc. Ut ta̱abi̱k resil nak eb li rey yo̱keb chixpletinquil ribeb.
47. Relic chi ya̱l ta̱cuulak xkˈehil nak la̱in tinqˈueheb chixtojbal xma̱queb ut tinsach ruheb li jalanil dios. Xuta̱nal teˈe̱lk chixjunileb li cuanqueb saˈ li naˈajej aˈan. Ut eb li camenak tˈanaxi̱nkeb saˈ eb li naˈajej.
48. Ut chixjunileb li cuanqueb saˈ choxa ut eb li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ teˈxjap reheb xban xsahil xchˈo̱leb xban li cˈaˈru teˈxcˈul eb laj Babilonia. Eb li teˈsachok reheb teˈcha̱lk chak saˈ li norte, chan li Ka̱cuaˈ.
49. Eb laj Babilonia queˈxcamsiheb li cristian yalak bar saˈ ruchichˈochˈ. Queˈxcamsiheb laj Israel. Joˈcan nak tento nak teˈsachekˈ ruheb aˈan.
50. La̱ex li joˈ qˈuialex xexcoleˈ saˈ li ple̱t, me̱xakab e̱rib. Usta najt cuanquex, checˈoxla li Dios ut checˈoxla ajcuiˈ li tenamit Jerusalén.
51. La̱ex nequeye, “Xuta̱nal xo-el ut xohobeˈ ut nocoxuta̱na̱c xban nak eb li jalaneb xtenamit queˈoc saˈ eb li santil naˈajej saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ.”
52. Abanan cuulac re xkˈehil nak la̱in tinsach ruheb chixjunileb lix dioseb laj Babilonia. Ut yalak bar saˈ li naˈajej eb li tenamit ayaynakeb xban lix tochˈolaleb.
53. Usta teˈxyi̱b lix naˈajeb chi najt xteram ut ta̱cuulak toj saˈ choxa, abanan la̱in tintaklaheb laj sachonel chixsachbal, chan li Ka̱cuaˈ.
54. Abihomak nak yo̱keb chi ya̱bac laj Babilonia xban nak quisacheˈ lix tenamiteb.
55. Li Ka̱cuaˈ tixsach ruheb laj Babilonia ut incˈaˈ chic teˈchoki̱nk. Eb li xicˈ nequeˈiloc re choki̱nkeb nak yo̱keb chi cha̱lc. Chanchan nak na-ecˈan li palau.
56. Teˈcha̱lk chixsachbal li tenamit Babilonia. Eb lix soldado laj Babilonia teˈchapekˈ ut teˈtokekˈ lix tzimaj. La̱in li Ka̱cuaˈ tinqˈueheb laj Babilonia chixtojbal xma̱queb joˈ xcˈulubeb xcˈulbal.
57. Aˈin li naxye li Ka̱cuaˈ: —La̱in tinqˈueheb chi cala̱c li nequeˈtenkˈan re li rey ut eb li cuanqueb xnaˈleb joˈ eb ajcuiˈ li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb li soldados ut eb li cuanqueb saˈ xcuanquil, joˈ eb ajcuiˈ li soldados. Teˈcua̱rk chi junaj cua ut incˈaˈ chic teˈajk ruheb, chan li Rey li “nimajcual Dios” xcˈabaˈ.
58. Aˈan aˈin li naxye li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios: —Ta̱juqˈui̱k li tzˈac chi junaj cua li sutsu cuiˈ li tenamit usta kˈaxal nim ru. Ut teˈcˈatekˈ li oqueba̱l li kˈaxal najt xteram. Ma̱cˈaˈ aj e nak queˈxtacuasi ribeb li tenamit chi cˈanjelac xban nak yal quicˈateˈ li cˈaˈru queˈxyi̱b, chan.
59. Saˈ li xca̱ chihab roquic chokˈ xreyeb laj Israel laj Sedequías, nak li profeta Jeremías quia̱tinac riqˈuin laj Seraías, li ralal laj Nerías, ut li ri laj Maasías. Laj Seraías quirochbeni li rey Sedequías nak co̱ Babilonia. Aˈan li na-iloc re li rey.
60. Li profeta Jeremías quixtzˈi̱ba saˈ jun li botbil hu li raylal li tixcˈul eb laj Babilonia, joˈ ajcuiˈ lix tenamiteb.
61. Quixye re laj Seraías: —Nak tatcuulak Babilonia, ta̱cuil xsaˈ li hu aˈin chi cau xya̱b a̱cux.
62. Ut ta̱ye, “At Ka̱cuaˈ, la̱at caye nak ta̱sach ru li naˈajej aˈin. Ma̱cˈaˈ chic cristian ta̱cana̱k saˈ li naˈajej aˈin, chi moco eb li xul. Ta̱cana̱k chokˈ chaki chˈochˈ chi junaj cua.”
63. Nak tatrakekˈ chirilbal xsaˈ li hu aˈin, ta̱bacˈ chiru jun li pec ut ta̱cut saˈ li nimaˈ Eufrates.
64. Ut ta̱ye, “Joˈ nak xsubun li hu saˈ li haˈ, joˈcan ajcuiˈ nak ta̱osokˈ li tenamit Babilonia ut incˈaˈ chic ta̱usa̱k xban li raylal li quixqˈue li Ka̱cuaˈ saˈ xbe̱n,” chaˈakat. Joˈcaˈin nak quirakeˈ chi a̱tinac li profeta Jeremías.

  Jeremiah (51/52)