Jeremiah (2/52)  

1. Quia̱tinac cuiqˈuin li nimajcual Dios ut quixye cue:
2. —Ayu ut ye reheb laj Jerusalén chi cau xya̱b a̱cux nak la̱in li Ka̱cuaˈ ninye chi joˈcaˈin: Jultic cue chanru nak xine̱ra saˈ e̱sa̱jilal. Xine̱ra joˈ jun li ixakilbej naxra lix be̱lom. Xine̱ta̱ke saˈ li chaki chˈochˈ li incˈaˈ na-el cuiˈ li acui̱mk.
3. La̱ex aj Israel santil tenamit nak quexcuan chicuu. Chanchanex li xbe̱n ru li acui̱mk li kˈaxal cha̱bil nak cuanquex chicuu. Chixjunileb li nequeˈxba̱nu raylal e̱re la̱in quinqˈue raylal saˈ xbe̱neb xban nak cuanqueb xma̱c, chan li Ka̱cuaˈ.
4. La̱ex aj Israel, li ralal xcˈajol laj Jacob, cherabihak li cˈaˈru yo̱ chixyebal e̱re li Ka̱cuaˈ.
5. Li Ka̱cuaˈ naxye chi joˈcaˈin: —¿Ma cuan ta biˈ cˈaˈak re ru incˈaˈ us xinba̱nu nak xineˈxtzˈekta̱na le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ? Eb aˈan queˈxlokˈoniheb li yi̱banbil dios li ma̱cˈaˈ nequeˈoc cuiˈ. Joˈcan nak ma̱cˈaˈ ajcuiˈ nequeˈoc cuiˈ le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ.
6. Incˈaˈ chic queˈxcˈoxla insicˈbal, usta la̱in quin-isin chak reheb saˈ li naˈajej Egipto ut usta la̱in quincˈamoc be chiruheb nak queˈnumeˈ saˈ li naˈajej bar ma̱cˈaˈ cuan ut bar xiu xiu cuiˈ li cua̱nc. La̱in quincˈamoc be chiruheb nak queˈnumeˈ saˈ li naˈajej bar ma̱cˈaˈ haˈ, chi moco cuanqueb cristian, chi moco queˈnumeˈ cristian aran.
7. La̱in quincˈamoc reheb saˈ li naˈajej li na-el cuiˈ nabal li acui̱mk re nak teˈxtzaca li ru li cheˈ ut li ru li cha̱bil acui̱mk li na-el aran. Abanan eb aˈan incˈaˈ us queˈxba̱nu. Queˈxmux ban ru li naˈajej li quinqˈue reheb.
8. Eb laj tij incˈaˈ queˈxcˈoxla insicˈbal. Eb li nequeˈxcˈut li chakˈrab chiruheb li tenamit incˈaˈ queˈxqˈue inlokˈal. Eb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱neb laj Israel queˈxkˈet li cua̱tin. Ut eb li profetas queˈa̱tinac saˈ xcˈabaˈ li yi̱banbil dios Baal, ut queˈxlokˈoniheb li jalanil dios li ma̱cˈaˈ nequeˈoc cuiˈ.
9. Joˈcan nak la̱in tinrakok a̱tin saˈ e̱be̱n la̱ex joˈ ajcuiˈ saˈ xbe̱neb le̱ ralal e̱cˈajol.
10. Ayukex aran Quitim li cuan chire li nimla palau ut taklahomakeb li teˈxic aran Cedar. Qˈuehomak chak retal chi us. ¿Ma xeˈxba̱nu joˈ yo̱quex la̱ex?
11. ¿Ma xeˈxjal ta biˈ lix dioseb li tenamit aˈan? ¿Ma xeˈxcanab ta biˈ xlokˈoninquil lix dioseb usta ma̱cuaˈeb tzˈakal dios? Abanan, la̱in xine̱tzˈekta̱na la̱ex lin tenamit, usta la̱in li xinqˈuehoc e̱lokˈal. Aˈ chic li yi̱banbil dios li ma̱cˈaˈ nequeˈoc cuiˈ nequelokˈoni.
12. La̱at at choxa, chatxucuak chirilbal li cˈaˈru yo̱ chi cˈulma̱nc. Chat-ecˈa̱nk saˈ la̱ naˈaj xban a̱xiu, chan li Ka̱cuaˈ.
13. Cuib li ma̱c queˈxba̱nu lin tenamit. Quineˈxtzˈekta̱na la̱in li Dios, li chanchanin li yuˈam haˈ li incˈaˈ na-osoˈ xban nak ninqˈue xyuˈameb. Chanchan nak queˈxbec xjulel li haˈ, li incˈaˈ natˈil haˈ chi saˈ, nak queˈxlokˈoni li jalanil dios.
14. ¿Ma cuanqueb ta biˈ chokˈ lokˈbil mo̱s eb laj Israel? ¿Ma re ta biˈ nak teˈcua̱nk chokˈ rahobtesinbil mo̱s nak queˈyoˈla? ¿Cˈaˈut nak rahobtesinbileb anakcuan?
15. Chanchan nak nequeˈxjap re li cakcoj xban xjoskˈileb nak queˈchal li jalan tenamit chixrahobtesinquileb laj Israel. Queˈxsach ru li racui̱mkeb ut queˈxcˈat lix tenamiteb. Quicana chi ma̱cˈaˈ cuan chi saˈ.
16. Eb laj Menfis ut eb laj Tafnes queˈnumta saˈ e̱be̱n ut queˈrisi le̱ cuanquil.
17. La̱in li Ka̱cuaˈ le̱ Dios li quincˈamoc chak be che̱ru. ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ xban nak quine̱tzˈekta̱na nak yo̱quex chixcˈulbal li raylal aˈin?
18. ¿Cˈaˈut nak te̱raj xic chixpatzˈbal e̱tenkˈanquil aran Egipto? ¿Ma textenkˈa ta biˈ li nimaˈ Nilo? Ut, ¿cˈaˈut nak te̱raj xic xpatzˈbal e̱tenkˈanquil aran Asiria? ¿Ma naru ta biˈ texcol li nimaˈ Eufrates?
19. Xebok raylal saˈ e̱be̱n xban li ma̱usilal queba̱nu. Li incˈaˈ us li queba̱nu texqˈue chixtojbal le̱ ma̱c. Anakcuan te̱qˈue retal li raylal quebok saˈ e̱be̱n nak quine̱tzˈekta̱na, ut quecanab xxucuanquil cuu, la̱in li Ka̱cuaˈ le̱ Dios, chan li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios.
20. Li nimajcual Dios quixye: —La̱ex aj Israel, ac junxil xerisi e̱rib rubel incuanquil ut queye nak incˈaˈ chic texcˈanjelak chicuu. Saˈ xbe̱neb li tzu̱l ut rubeleb li cheˈ li ni̱nk xmu xelokˈoni li jalanil dios. Chanchanex li ixk li nequeˈxcˈayi ribeb.
21. La̱in xinsicˈ e̱ru ut xexinqˈue chi cua̱nc saˈ le̱ naˈaj. Chanchan nak nasiqˈueˈ ru li cha̱bil iyaj ut na-aueˈ. ¿Chanru nak xejal e̱naˈleb? Chanchanex chic li acui̱mk li ma̱cˈaˈ na-oc cuiˈ.
22. Usta te̱chˈaj e̱rib riqˈuin lejía, malaj ut riqˈuin nabal li xabo̱n, abanan le̱ ma̱c junelic cua̱nk chicuu. Incˈaˈ chic ta̱e̱lk.
23. ¿Cˈaˈut nak nequeye nak incˈaˈ xemux e̱rib? ¿Cˈaˈut nak nequeye nak incˈaˈ xelokˈoniheb li jalanil dios? Qˈuehomak retal cˈaˈru xeba̱nu saˈ li ru takˈa. Cˈoxlahomak li ma̱usilal xeba̱nu. Chanchanex li camello li yo̱queb chi a̱linac yalak bar chixsicˈbal lix sum.
24. Chanchanex li bu̱r re qˈuicheˈ li narutzˈ saˈ ikˈ li cˈaˈru naraj ru. Ma̱ ani naru ta̱ramok xbe nak ta̱raj batzˈu̱nc. Incˈaˈ tento nak tixtacuasi rib li ta̱cua̱nk riqˈuin, xban nak li ixki bu̱r ta̱xic chi sicˈoc re.
25. La̱ex aj Israel, la̱in xinye e̱re, “me̱tacuasi e̱rib chixsicˈbal li jalanil dios toj retal nak ta̱chakik e̱re”. Abanan la̱ex xeye, “Ma̱cˈaˈ xjalenquil. La̱o nakara li jalanil dios ut aˈan li takalokˈoni”, chanquex.
26. La̱ex aj Israel, xecˈut e̱xuta̱n joˈ nak nacˈuteˈ xxuta̱n laj e̱lkˈ nak nataˈli chi elkˈac. Jun xiquic nak xecˈut e̱xuta̱n la̱ex ut eb le̱ rey, joˈ eb li cuanqueb saˈ xcuanquil ut eb laj tij ut eb li profetas.
27. Nequeye “At inyucuaˈ” re li yal cheˈ. Ut nequeye ajcuiˈ re li pec “La̱at nacatqˈuehoc re inyuˈam”. Niquine̱tzˈekta̱na, abanan nak cuanquex saˈ raylal nequetzˈa̱ma chicuu nak texintenkˈa.
28. La̱ex aj Judá, ¿ma incˈaˈ ta biˈ xeyi̱b le̱ dios re textenkˈa? ¿Ma incˈaˈ ta biˈ ta̱ru̱k te̱tzˈa̱ma e̱tenkˈanquil riqˈuin aˈan? Cui cuanqueb xcuanquil, chextenkˈa nak cua̱nkex saˈ raylal. Kˈaxal nabaleb le̱ jalanil dios. Chanchan xqˈuialeb le̱ tenamit.
29. Ut quixye ajcuiˈ li Ka̱cuaˈ: —¿Cˈaˈut nak yo̱quex chixcuechˈbal cuix? ¿Cˈaˈru inma̱c che̱ru? ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ la̱ex xekˈetkˈeti e̱rib chicuu?
30. Ma̱cˈaˈ rajbal nak quebinkˈus chi cau le̱ ralal e̱cˈajol xban nak incˈaˈ queˈxqˈue saˈ xchˈo̱l lix tijbaleb. La̱ex xecamsiheb li profeta joˈ nak li cakcoj naxcamsi lix tib.
31. La̱ex aj Israel, ¿cˈaˈut nak incˈaˈ nequerabi li cˈaˈru ninye e̱re? ¿Ma la̱in ta biˈ joˈ jun li naˈajej chaki che̱ru? ¿Ma la̱in joˈ jun li kˈojyi̱n nak nequecˈoxla? ¿Ma ma̱cˈaˈ nin-oc cuiˈ che̱ru? ¿Cˈaˈut nak nequeye nak te̱ba̱nu li cˈaˈru nequeraj? ¿Cˈaˈut nak nequeye nak incˈaˈ chic texsukˈi̱k cuiqˈuin?
32. ¿Ma naxtzˈekta̱na ta biˈ lix kˈol junak li sa̱j ixk? ¿Ma naxtzˈekta̱na ta biˈ lix sahob ru junak li tukˈ ix li oc re chi sumla̱c? Abanan, la̱ex lin tenamit junxil nequex-oc chintzˈekta̱nanquil.
33. La̱ex kˈaxal cuan e̱naˈleb chixsicˈbal li cˈaˈru nequera ru ut kˈaxal cuiˈchic nabal li ma̱usilal naru nequeˈxtzol e̱riqˈuin li incˈaˈ useb xnaˈleb.
34. Chanchan nak osoˈjenak le̱ rakˈ saˈ xquiqˈueleb li nebaˈ ut eb li ma̱cˈaˈeb xma̱c. Usta incˈaˈ xetauheb chirelkˈanquil li cˈaˈru e̱re, abanan xecamsiheb.
35. Usta ac xeba̱nu chixjunil aˈin, aban la̱ex nequeye nak ma̱cˈaˈ e̱ma̱c. “Moco yo̱ ta xjoskˈil li Dios saˈ kabe̱n”, chanquex. Xban nak nequeye chi joˈcan, la̱in tinrakok a̱tin saˈ e̱be̱n.
36. ¿Cˈaˈut nak xejal e̱naˈleb nak xepatzˈ e̱tenkˈanquil riqˈuineb li jalaneb xtenamit? Ta̱cˈutekˈ e̱xuta̱n xbaneb laj Egipto joˈ nak xcˈuteˈ e̱xuta̱n xbaneb laj Asiria.
37. Cˈajoˈak le̱ xuta̱n nak tex-e̱lk chak riqˈuineb laj Egipto xban nak incˈaˈ textenkˈa. La̱in li Ka̱cuaˈ xintzˈekta̱naheb laj Egipto li nequecˈojob cuiˈ e̱chˈo̱l. Incˈaˈ us tex-e̱lk riqˈuineb aˈan.—

  Jeremiah (2/52)