Isaiah (37/66)  

1. Nak quirabi li cˈaˈru quixye lix reyeb laj Asiria, li rey Ezequías quixpej li rakˈ ut quixqˈue li kˈes ru tˈicr chirix retalil lix rahil xchˈo̱l ut co̱ saˈ lix templo li Ka̱cuaˈ.
2. Ut quixtaklaheb riqˈuin li profeta Isaías li ralal laj Amoz laj Eliaquim li na-iloc re li palacio rochben laj Sebna laj tzˈi̱b, joˈ eb ajcuiˈ li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj tij. Cuan li kˈes ru tˈicr chirixeb nak queˈco̱eb.
3. Queˈxye re laj Isaías: —Aˈan aˈin li naxye laj Ezequías. Chiru li cutan aˈin yo̱co chi cˈuluc raylal xban li ma̱c xkaba̱nu. Yo̱queb chikamajecuanquil li xicˈ nequeˈiloc ke ut yo̱queb chikahobbal. Yo̱co chi cˈuluc raylal. Chanchano jun li ixk oc re chi qˈuira̱c ut ma̱cˈaˈ chic xmetzˈe̱u.
4. Lix reyeb laj Asiria quixtakla laj Rabsaces chixhobbal li yoˈyo̱quil Dios. Ma̱re xrabi ajcuiˈ li Ka̱cuaˈ la̱ Dios ut tixqˈue taxak chixtojbal xma̱c li ani xhoboc re. Chattijok chirixeb li katenamit li joˈ qˈuial chic xeˈcana.—
5. Eb li nequeˈcˈanjelac chiru laj Ezequías queˈcuulac riqˈuin laj Isaías.
6. Ut laj Isaías quixye reheb: —Joˈcaˈin te̱ye re laj Ezequías. “Li Ka̱cuaˈ naxye a̱cue nak incˈaˈ tatxucuak xban li cˈaˈru nequeˈxye e̱re. Matxucuac xban li cˈaˈru xeˈxye re inmajecuanquil eb li nequeˈcˈanjelac chiru lix reyeb laj Asiria.
7. La̱in tintakla jun esilal. Nak lix reyeb laj Asiria ta̱rabi, ta̱xucuak ut ta̱xic cuiˈchic saˈ xtenamit. Nak ac cua̱nk chic saˈ xtenamit, ta̱camsi̱k chi chˈi̱chˈ,” chan li Ka̱cuaˈ.
8. Nak quisukˈi Laquis, laj Rabsaces quirabi resil nak li rey ma̱ ani. Co̱ ut quixtau li rey nak yo̱ chi pletic riqˈuineb laj Libna.
9. Li rey Senaquerib quirabi resil nak laj Tirhaca lix reyeb laj Etiopía quichal chi pletic riqˈuineb. Joˈcan nak quixtakla cuiˈchic lix takl riqˈuin laj Ezequías.
10. Quixye reheb lix takl: —Joˈcaˈin te̱ye re laj Ezequías lix reyeb laj Judá. “Ma̱qˈue a̱cuib chixbalakˈi li Dios li cˈojcˈo cuiˈ a̱chˈo̱l nak tixye a̱cue nak Jerusalén incˈaˈ ta̱kˈaxtesi̱k saˈ cuukˈ la̱in lix reyeb laj Asiria.
11. La̱at nacanau cˈaˈru nequeˈxba̱nu lix reyeb laj Asiria. Nequeˈxsach ruheb chi junaj cua chixjunileb li tenamit li nequeˈpletic riqˈuin. ¿Ma texcolekˈ ta biˈ la̱ex saˈ cuukˈ la̱in?
12. Eb lin xeˈto̱nil yucuaˈ queˈxsach ruheb li tenamit Gozán, Harán, Resef, joˈ eb ajcuiˈ li ralal xcˈajol laj Edén li queˈcuan Telasar. ¿Ma queˈcoleˈ ta biˈ li tenamit aˈan xban lix dioseb?
13. ¿Ma cuan ta biˈ xcuanquil lix reyeb laj Hamat, lix reyeb laj Arfad, lix reyeb laj Sefarvaim, Hena ut Iva?” chan laj Senaquerib.
14. Laj Ezequías quixcˈul li hu riqˈuineb lix takl laj Asiria ut quiril cˈaˈru naxye. Chirix aˈan co̱ saˈ rochoch li Ka̱cuaˈ Dios ut quixqˈue li hu chi teto chiru li Ka̱cuaˈ Dios.
15. Quitijoc chiru li Ka̱cuaˈ ut quixye chi joˈcaˈin:
16. —At nimajcual Dios, la̱at lix Dioseb laj Israel. Cuancat saˈ xyiheb li querubines. Caˈaj cuiˈ la̱at li tzˈakal Dios. La̱at cuan a̱cuanquil saˈ xbe̱neb chixjunileb li cuanqueb xcuanquil saˈ ruchichˈochˈ. La̱at catyi̱ban re li choxa ut li ruchichˈochˈ.
17. At Ka̱cuaˈ, china̱cuabi. Chacuil li cˈaˈru yo̱co chixcˈulbal. At Ka̱cuaˈ, chacuabi li ra̱tin xtakla chak cue laj Senaquerib. Yo̱ cha̱majecuanquil la̱at, li yoˈyo̱quil Dios.
18. At Ka̱cuaˈ Dios, relic chi ya̱l nak lix reyeb laj Asiria queˈxsach chixjunileb li tenamit ut queˈxcanab chi nayamnac ru li naˈajej.
19. Queˈxcˈat chixjunileb lix dioseb xban nak moco tzˈakal dioseb ta. Yal pec ut yal cheˈ yi̱banbileb xbaneb li cui̱nk. Joˈcan nak queˈsacheˈ.
20. Anakcuan ut at Ka̱cuaˈ, at kaDios, nakatzˈa̱ma cha̱cuu nak choa̱col chiruheb laj Asiria re nak chixjunileb li cuanqueb xcuanquil saˈ ruchichˈochˈ teˈxnau nak la̱at li Ka̱cuaˈ Dios ut ma̱ ani chic junak dios cuan. Caˈaj cuiˈ la̱at, chan laj Ezequías.
21. Ut li profeta Isaías quixtakla xyebal re li rey Ezequías li cˈaˈru quixye li Ka̱cuaˈ. Quixye re: —At rey, aˈan aˈin li naxye a̱cue li Ka̱cuaˈ lix Dioseb laj Israel. La̱in xcuabi li cˈaˈru xatzˈa̱ma chicuu chirix laj Senaquerib lix reyeb laj Asiria.
22. Li cuanqueb saˈ li tenamit Jerusalén chanchan jun li tukˈ ix yo̱ cha̱seˈenquil ut yo̱ cha̱hobbal, at Senaquerib. Li cuanqueb saˈ tenamit Jerusalén nequeˈrecˈasi lix jolomeb chahobbal nak yo̱cat chi e̱lelic.
23. ¿Ani li xahob ut ani li xamajecua? ¿Ani li xataksi a̱cua̱tin saˈ xbe̱n ut xakˈetkˈeti a̱cuib chiru? Aˈan la̱in li Ka̱cuaˈ lix Santil Dioseb laj Israel.
24. Xataklaheb la̱ takl chinhobbal, la̱in li Dios, ut xaye: “Riqˈuin lin qˈuila carruaje re pletic xintakeˈ saˈ eb li ni̱nki tzu̱l. Toj saˈ xbe̱neb li tzu̱l re Líbano li najt xteram xintakeˈ. Xinyocˈ li ni̱nki cheˈ chacalteˈ. Ut xintˈaneb ajcuiˈ li ciprés li raro xbaneb. Xincuulac toj saˈ li qˈuicheˈ li cˈajoˈ xchˈinaˈusal.
25. Xinbec xjulel li haˈ saˈ jalan tenamit ut xcuucˈ li haˈ x-el aran. Riqˈuin li cuok xinqˈueheb chi chakic li nimaˈ li cuanqueb Egipto,” chancat.
26. ¿Ma incˈaˈ ta biˈ nacanau nak la̱in li Ka̱cuaˈ? La̱in quincˈoxlan re chixjunil li ta̱cˈulma̱nk. Najter kˈe cutan la̱in quicˈu̱b chak ru chanru ta̱uxma̱nk. Ut anakcuan la̱in xatincanab chixsachbal ruheb li tenamit li cauheb rib chi pletic. Tu̱btu aj chic xacanabeb nak xapoˈeb.
27. Eb li tenamit li cuanqueb aran ma̱cˈaˈeb xmetzˈe̱u. Nequeˈxucuac ut sachso̱queb xnaˈleb. Chanchaneb li raxi pim. Chanchaneb li pim li namok saˈ xbe̱neb cab, li nachakic nak toj ma̱jiˈ nache̱coˈ.
28. La̱in ninnau chanru nak cuancat. Ninnau chixjunil li cˈaˈru nacaba̱nu. Ut ninnau ajcuiˈ nak cˈajoˈ la̱ joskˈil cuiqˈuin.
29. Xban nak ninnau nak yo̱ a̱joskˈil ut xakˈetkˈeti a̱cuib chicuu, joˈcan nak la̱in tinram le̱ be. Chanchan nak tinqˈue jun li chˈi̱chˈ saˈ la̱ cuuˈuj ut jun li chˈi̱chˈ saˈ a̱cue. Ut tatinqˈue cuiˈchic chi sukˈi̱c saˈ li xatchal cuiˈ chak, chan li Ka̱cuaˈ.
30. Ut laj Isaías quixye re laj Ezequías: —Aˈan aˈin li retalil li cˈaˈru ta̱cˈulma̱nk. Saˈ li chihab aˈin ut saˈ li chihab ta̱cha̱lk la̱ex te̱tzaca li ru li trigo li namok yal xjunes. Abanan saˈ li rox chihab la̱ex tex-a̱uk ut texkˈolok re nak textzaca̱nk. Te̱rau le̱ uvas ut te̱tzaca li ru li naxqˈue.
31. Eb li ralal xcˈajol laj Judá li incˈaˈ teˈca̱mk teˈta̱mk cuiˈchic. Chanchanakeb li acui̱mk li naxchap xxeˈ ut naxqˈue li ru chi nabal.
32. Cuanqueb li ralal xcˈajol laj Judá li teˈcana̱k aran Jerusalén. Saˈ li tzu̱l Sión teˈcana̱k. Joˈcan ta̱cˈulma̱nk xban nak joˈcan naraj li Ka̱cuaˈ xban xnimal xrahom.
33. Li Ka̱cuaˈ Dios naxye chi joˈcaˈin chirix lix reyeb laj Asiria, “Li cui̱nk aˈan incˈaˈ ta̱oc saˈ li tenamit Jerusalén chi pletic chi moco riqˈuin tzimaj, chi moco riqˈuin chˈi̱chˈ, chi moco tixyi̱b lix takleba̱l re ta̱oc saˈ li tenamit.
34. Saˈ li be li xchal cuiˈ, aran cuiˈchic ta̱sukˈi̱k. Incˈaˈ ta̱oc saˈ li tenamit Jerusalén. La̱in li Ka̱cuaˈ ninyehoc re aˈin.
35. La̱in tin-ilok re li tenamit ut la̱in ajcuiˈ tincolok re. Tinba̱nu aˈin saˈ incˈabaˈ la̱in ut saˈ xcˈabaˈ laj David li quicˈanjelac chicuu” chan li Ka̱cuaˈ.—
36. Saˈ ajcuiˈ li kˈojyi̱n aˈan jun x-ángel li Dios quicuulac saˈ xmuheba̱leb laj Asiria ut quixcamsiheb jun ciento riqˈuin o̱b roxcˈa̱l mil (185,000) chi soldado aj Asiria. Joˈ cuulajak chic nak quisake̱u, ac camenakeb chic chixjunileb.
37. Ut laj Senaquerib lix reyeb laj Asiria quisukˈi saˈ lix tenamit Nínive ut aran quicana.
38. Saˈ jun li cutan laj Senaquerib yo̱ chi lokˈoni̱nc saˈ lix templo laj Nisroc lix dios. Queˈcuulac laj Adramelec ut laj Sarezer, li cuib chi ralal. Queˈxcamsi chi chˈi̱chˈ ut queˈe̱lelic. Queˈco̱eb saˈ li naˈajej Ararat. Ut aˈ chic laj Esar-hadón li ralal qui-oc chokˈ rey chokˈ re̱kaj laj Senaquerib.

  Isaiah (37/66)