Isaiah (1/66)  

1. Aˈan aˈin li quicˈutbesi̱c chiru laj Isaías li ralal laj Amoz xban li Dios. Li cˈaˈru quicˈutbesi̱c chiru saˈ visión, aˈan chirixeb laj Judá ut laj Jerusalén. Aˈin quicˈutbesi̱c chiru nak queˈcuan chokˈ xreyeb laj Judá laj Uzías, laj Jotam, laj Acaz ut laj Ezequías.
2. Cherabihak la̱ex li cuanquex saˈ choxa joˈ ajcuiˈ la̱ex li cuanquex saˈ ruchichˈochˈ xban nak li Ka̱cuaˈ oc re chixyebal chi joˈcaˈin: —Quebinqˈuiresi li cualal incˈajol toj retal queˈni̱nkan. Abanan eb aˈan xeˈxkˈetkˈeti ribeb chicuu.
3. Li bo̱yx naxnau ru laj e̱chal re ut li bu̱r naxnau bar qˈuebil xnaˈaj xban laj e̱chal re. Abanan lin tenamit Israel incˈaˈ nequeˈxnau cuu chi moco nequeˈxtau ru li xya̱lal.
4. Ex tenamit, la̱ex aj ma̱c. Numtajenak le̱ ma̱usilal. La̱ex ralal xcˈajolex li incˈaˈ useb xnaˈleb. Kˈaxal numtajenak le̱ joˈ ma̱joˈil naˈleb. Xecanab inpa̱banquil. Xechikˈ injoskˈil la̱in li Dios Santo, le̱ Dios la̱ex aj Israel ut xine̱tzˈekta̱na.
5. ¿Ma toj te̱raj nak texinqˈue chixtojbal rix le̱ ma̱c? ¿Cˈaˈut nak toj yo̱quex chixba̱nunquil le̱ ma̱usilal? Tochˈol le̱ jolom ut tacuajenakex xban li raylal yo̱quex chixcˈulbal.
6. Ma̱cˈaˈ chic rusil le̱ tibel. Naticla chak le̱ raylal saˈ le̱ rok ut toj saˈ le̱ jolom. Chixjunil le̱ tibel cuan xtochˈolal ut cuan xyocˈolal. Teto̱queb chic ru le̱ tochˈolal. Ut ma̱ ani nabanoc re chi moco naru nequeˈxlan ru. Ut ma̱ ani naqˈuehoc li aceite chiru le̱ ra re risinquil lix rahil.—
7. Queˈsacheˈ ruheb le̱ tenamit ut queˈcˈateˈ. Yo̱quex chi iloc la̱ex nak eb li jalan xtenamit nequeˈxtzaca li cˈaˈru xerau. Eb li jalan xtenamit queˈxchap chixjunil li cˈaˈru e̱re ut le̱ chˈochˈ xcana chi ma̱cˈaˈ chic cuan chi saˈ.
8. Caˈaj chic li tenamit Sión xcana sutsu xbaneb li xicˈ nequeˈiloc re. Nacˈutun chanchan li chˈina cab li cuan saˈ xnaˈaj li acui̱mk uvas. Chanchan li chˈina cab saˈ xnaˈaj li acui̱mk melón.
9. Cui ta incˈaˈ quixcanab coˈxibakeb kacomon nak quixsach ru li katenamit li nimajcual Dios, co-osoˈ raj joˈ nak queˈosoˈ li tenamit Sodoma ut Gomorra.
10. La̱ex li nequexcˈamoc be saˈ li tenamit Jerusalén chanchanex laj Sodoma. Ut chanchanex laj Gomorra. Abihomak li yo̱ chixyebal e̱re li Ka̱cuaˈ li kaDios. Qˈuehomak retal li xya̱lal li yo̱ chixchˈolobanquil che̱ru.
11. Li Dios quixye: —Ma̱cˈaˈ na-oc cuiˈ cue li qˈuila mayej nequemayeja chicuu. Xintitzˈ xban le̱ cˈatbil mayej. Xintitzˈ riqˈuin li cˈatbil carner ut lix xe̱bul li sa̱j cuacax ni̱nkeb xtibel. Incˈaˈ chic nacuulac chicuu lix quiqˈuel li toro, li carner, ut li chiba̱t.
12. ¿Ani xtaklan chak e̱re nak nequexchal chi mayejac saˈ li cuochoch? ¿Cˈaˈut nak nequexchal chixmuxbal ru li cuochoch?
13. Me̱cˈam chak chic le̱ mayej li ma̱cˈaˈ na-oc cuiˈ. Incˈaˈ chic nacuaj rutzˈbal li pom. Xintitzˈ xban. La̱ex nequeninkˈei li xyoˈlajic li po ut li hiloba̱l cutan. Abanan incˈaˈ chic nacuaj rilbal le̱ ninkˈe xban nak junes ma̱usilal nequeba̱nu.
14. Xicˈ chic nacuil le̱ ninkˈe li nequeba̱nu saˈ xyoˈlajic li po ut xicˈ nacuil nak nequechˈutub e̱rib chi ninkˈei̱c. Chˈaˈaj chokˈ cue xcuybal rilbal li joˈ qˈuial nequeba̱nu.
15. Incˈaˈ chic nacuaj rilbal nak te̱taksi le̱ rukˈ chi tijoc. Usta qˈuila sut nequextijoc, abanan la̱in incˈaˈ chic tincuabi xban nak la̱ex aj camsinel.
16. Yi̱bomak le̱ yuˈam. Ti̱cobresihomak le̱ chˈo̱l. Canabomak li ma̱cobc. Ut me̱ba̱nu chic li ma̱usilal.
17. Chetzol xba̱nunquil li us. Chesicˈ li ti̱quilal. Chekˈuseb li nequeˈxrahobtesi ras ri̱tzˈin. Cheba̱nuhak usilal reheb li nebaˈ. Ut chetokˈoba ruheb li xma̱lcaˈan.
18. Joˈcaˈin quixye li Ka̱cuaˈ: —Quimkex. Abihomak ut chetauhak xya̱lal li cˈaˈru tinye e̱re. Cui tzˈaj ru le̱ ra̱m xban li ma̱c, la̱in tinsakobresi nak tincuy le̱ ma̱c. Sak chic ta̱cana̱k joˈ xsakal li ratzˈam que. Cui le̱ ma̱c joˈ li caki bon ma̱ jokˈe na-el, aban la̱in tinsakobresi le̱ ra̱m ut joˈ xsakal li nokˈ ta̱cana̱k.
19. Cui tixcˈul e̱chˈo̱l xba̱nunquil li cˈaˈru ninye e̱re, te̱tzaca li ru li acui̱mk li na-el saˈ li chˈochˈ.
20. Abanan cui nequekˈet li cua̱tin li yo̱quin chixyebal e̱re, camsinbil nak tex-osokˈ. Ma̱cˈaˈ chic xjalenquil. La̱in li Ka̱cuaˈ li xinyehoc e̱re aˈin, chan li Dios.
21. ¿Chanru nak xejal e̱naˈleb, ex tenamit? Junxil xine̱lokˈoni ut xexcuan saˈ ti̱quilal. Abanan anakcuan xine̱tzˈekta̱na. Chanchanex chic li ixk li naxcˈayi rib. Anakcuan la̱ex chic aj camsinel.
22. Junxil chanchanex li cha̱bil plata nak xexcuan. Abanan xban nak incˈaˈ us le̱ naˈleb, chanchanex chic lix tzˈajnil li plata. Chanchanex li cha̱bil vino nak xexcuan, abanan anakcuan chanchanex chic li vino li junajinbil haˈ chi saˈ.
23. Eb li nequeˈcˈamoc be che̱ru aj kˈetoleb a̱tin ut nequeˈxjunaji rib riqˈuineb laj e̱lkˈ. Nequeˈxra ru li tumin ut nequeˈxqˈue rib chi tumina̱c. Incˈaˈ nequeˈxba̱nu usilal reheb li ma̱cˈaˈeb xnaˈ xyucuaˈ chi moco nequeˈxtenkˈaheb li xma̱lcaˈan.
24. Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios, li cau rib saˈ xbe̱neb laj Israel, naxye chi joˈcaˈin: —La̱in tincuisi injoskˈil saˈ e̱be̱n la̱ex li xicˈ nequex-iloc cue. Tinqˈue re̱kaj e̱re li cˈaˈru nequeba̱nu cue.
25. La̱in tinrakok a̱tin saˈ e̱be̱n. Ut tincuisi le̱ ma̱usilal joˈ nak na-isi̱c xtzˈajnil li plata saˈ li xam.
26. Tinxakabeb cuiˈchic laj rakol a̱tin joˈ li queˈcuan junxil ut tinxakabeb ajcuiˈ laj qˈuehol naˈleb joˈ li queˈcuan saˈ xticlajic. Chi joˈcan teˈxye cuiˈchic e̱re, “Aˈan li tenamit li ti̱c xchˈo̱l. Aˈan li tenamit li cha̱bil,” chaˈakeb.
27. Xban inti̱quilal la̱in tincoleb cuiˈchic li tenamit Sión. La̱in tincolok reheb li teˈraj cuiˈchic sukˈi̱c cuiqˈuin.
28. Abanan eb laj kˈetol a̱tin ut eb laj ma̱c teˈsachekˈ ruheb. Teˈosokˈ chixjunileb li nequeˈtzˈekta̱nan cue.
29. La̱ex texxuta̱na̱k xban nak xelokˈoni li ni̱nki cheˈ ji. Cˈajoˈ nak texxuta̱na̱k nak te̱ril lix naˈaj li utzˈuˈuj li quesicˈ ru re te̱lokˈoni.
30. Chanchanakex chic li ni̱nki ji li yo̱ chi tˈanecˈ lix xak. Chanchanakex lix naˈaj li utzˈuˈuj li incˈaˈ tˈakresinbil.
31. Li cui̱nk li kˈaxal cau xmetzˈe̱u chanchanak chic li qˈuim. Lix cˈanjel li quixba̱nu chanchanak li rakˈ xam. Chi xcabichaleb teˈosokˈ saˈ xam ut ma̱ ani ta̱chupuk lix xamlel.—

      Isaiah (1/66)