Genesis (43/50)  

1. Nak yo̱ chi numta̱c li cueˈej saˈ li tenamit Canaán,
2. qui-osoˈ li trigo li queˈxlokˈ chak Egipto. Laj Jacob quixye reheb: —Anakcuan ma̱cˈaˈ chic li katzacae̱mk. Ayukex cuiˈchic chixlokˈbal caˈchˈinak ke, —chan laj Jacob.
3. Abanan laj Judá quichakˈoc ut quixye re lix yucuaˈ: —Li cui̱nk li nataklan saˈ li tenamit Egipto, saˈ joskˈil quixye ke, “Te̱cˈam chak le̱ ri̱tzˈin che̱rix. Cui incˈaˈ nequecˈam chak aˈan, ma̱ jaruj tincˈut bayak cuib che̱ru”, chan ke.
4. Cui la̱at ta̱takla laj Benjamín chikix, la̱o toxic cuiˈchic chixlokˈbal li katzacae̱mk.
5. Cui incˈaˈ nacatakla aˈan, incˈaˈ toxic xban nak li cui̱nk quixye ke, “Incˈaˈ chic te̱ril cuu cui incˈaˈ nequecˈam chak le̱ ri̱tzˈin che̱rix,” chan ke, chan laj Judá.
6. Ut laj Israel quixye reheb: —¿Cˈaˈut nak xeba̱nu cue chi joˈcaˈin? ¿Cˈaˈut nak xeye re nak cuan jun chic le̱ ri̱tzˈin? Incˈaˈ raj xeye chak re chi joˈcan, chan.
7. Ut eb aˈan queˈchakˈoc ut queˈxye re: —Li cui̱nk aˈan quixpatzˈ ke chanru nak cuanco. Quipatzˈoc chikix joˈ ajcuiˈ chirixeb li kechˈalal. Quixpatzˈ ke ma toj yoˈyo li kayucuaˈ ut ma cuan chic junak ki̱tzˈin. ¿Cˈaˈ ta cuiˈ chic ru takaye re nak xpatzˈ ke chi joˈcan? Xban aˈan nak xkaye li xya̱lal re. ¿Chan ta biˈ ru nak takanau nak tixye ke nak takacˈam li ki̱tzˈin riqˈuin? chanqueb.
8. Ut laj Judá quixye re lix yucuaˈ: —Ba̱nu usilal, takla laj Benjamín chicuix. Chi joˈcan naru toxic chi lokˈoc. Ut incˈaˈ tatca̱mk la̱at, joˈ ajcuiˈ la̱o ut eb li kacocˈal xban li cueˈej.
9. Matcˈoxlac. Saˈ inbe̱n la̱in ta̱cana̱k rilbal la̱ cualal. Cui incˈaˈ tincˈam cuiˈchic chak, ta̱cana̱k saˈ inbe̱n chi junaj cua nak la̱in cuan inma̱c cui cˈaˈru tixcˈul.
10. Cˈoxla, cui ta incˈaˈ yo̱co chi ba̱yc arin, ac raj xosukˈi chak caˈ sutak chixlokˈbal li katzacae̱mk, chan laj Judá.
11. Ut laj Israel, li yucuaˈbej, quixye reheb: —¿Cˈaˈru xjalenquil? Cui tento nak ta̱xic, xicak. Nak la̱ex texxic, te̱cˈam caˈchˈinak li sahil echej li kˈaxal cha̱bil na-el saˈ li chˈochˈ arin ut te̱si aˈin re li cui̱nk li nataklan aran. Aˈaneb aˈin li ma̱tan li te̱si re. Te̱cˈam caˈchˈinak li bálsamo, caˈchˈinak li xyaˈal cab, li sununquil ban, aromas ut mirra. Ut te̱cˈam ajcuiˈ li cuib pa̱y ru li nueces, li almendras ut li láudano.
12. Te̱cˈam xtzˈak li trigo li xecˈam chak xbe̱n cua. Ut te̱cˈam ajcuiˈ lix tzˈak li te̱lokˈ chak. Te̱kˈajsi li tumin li quichal saˈ le̱ coxtal. Ma̱re yal xeˈsach nak yo̱queb chixbutˈbal li trigo.
13. Cˈamomak le̱ ri̱tzˈin ut texxic riqˈuin li cui̱nk li nataklan aran Egipto.
14. Li Ka̱cuaˈ Dios taxak ta̱tenkˈa̱nk e̱re nak texcuulak riqˈuin li cui̱nk aˈan. Chisahokˈ taxak saˈ xchˈo̱l nak texril ut tixba̱nu usilal e̱re. Ta̱rachˈab taxak laj Simeón ut chicha̱lk taxak laj Benjamín nak texsukˈi̱k chak la̱ex. Cui nequeˈsach chicuu chi xcabichaleb li cualal, ¿cˈaˈ ta chic ru ta̱ru̱k tinba̱nu la̱in? chan laj Jacob.
15. Eb li ralal laj Jacob queˈxcˈam li ma̱tan. Ut queˈxcˈam ajcuiˈ li tumin re nak teˈxtoj li trigo li ac queˈxcˈam chak junxil joˈ ajcuiˈ li toj teˈxlokˈ chak anakcuan. Ut queˈxcˈam laj Benjamín chirixeb nak queˈco̱eb Egipto ut queˈcuulac riqˈuin laj José.
16. Ut laj José quiril nak cuan laj Benjamín rochbeneb. Ticto quixye re li xbe̱n mo̱s saˈ rochoch: —Anakcuan ta̱cuocsiheb li cui̱nk aˈin saˈ cuochoch. Ta̱camsi junak li cuacax ut ta̱cˈu̱b chi cha̱bil xban nak anakcuan teˈcuaˈak cuiqˈuin li cui̱nk aˈin saˈ cuaˈleb, chan.
17. Lix mo̱s quixba̱nu li cˈaˈru quiyeheˈ re ut quirocsiheb li ralal laj Jacob saˈ rochoch laj José.
18. Nak eb aˈan queˈrabi nak teˈocsi̱k saˈ rochoch laj José, cˈajoˈ nak queˈxucuac. Queˈxye chi ribileb rib: —Joˈcan nak xocˈameˈ chak arin anakcuan xban nak xkatau li tumin saˈ li kacoxtal. Anakcuan aˈan tixye nak la̱o aj e̱lkˈ. Riqˈuin aˈan ma̱re tixmakˈ chiku li kabu̱r ut la̱o tocana̱k chokˈ rahobtesinbil mo̱s, chanqueb.
19. Nak queˈcuulac saˈ li oqueba̱l re li rochoch laj José, queˈxye re li xbe̱n mo̱s:
20. —At Ka̱cuaˈ, chacuy kama̱c. Ba̱nu usilal, abi li cˈaˈru takaye a̱cue. Nak xocˈulun chi lokˈoc xbe̱n sut, xkatoj li trigo.
21. Nak xohilan saˈ be, bar xkanumsi cuiˈ li kˈojyi̱n, xkateheb li kacoxtal. Ut xkaqˈue retal nak cuan li tumin xtzˈak li trigo chi saˈ li kacoxtal. Joˈcan nak la̱o xkacˈam cuiˈchic chak xcaˈ sut lix tzˈak li trigo li xkacˈam junxil.
22. Ut xkacˈam ajcuiˈ chak xtzˈak li takalokˈ anakcuan. La̱o ti̱c incˈaˈ nakanau ani ta cuiˈ xqˈuehoc re li tumin saˈ li kacoxtal, chanqueb re.
23. Li mo̱s quixye reheb: —Ocankex ut mexcˈoxlac chic chirix aˈan. La̱in quincˈuluc re xtzˈak li trigo che̱ru. Le̱ Dios li naxlokˈoni le̱ yucuaˈ, aˈan xqˈuehoc re jun le̱ ra̱bal li xetau saˈ le̱ coxtal, chan li mo̱s. Tojoˈnak quixcˈam chak laj Simeón riqˈuineb.
24. Ut li mo̱s quirocsiheb li cui̱nk saˈ rochoch laj José, ut quixtakla xcˈambal li haˈ re nak teˈxchˈaj li rokeb. Ut queˈqˈueheˈ ajcuiˈ xcuaheb lix bu̱r.
25. Ut eb li ralal laj Jacob quilajeˈxyi̱beb chi chˈinaˈus li ma̱tan li teˈxsi re laj José xban nak ac queˈrabi resil nak teˈcuaˈak riqˈuin cuaˈleb.
26. Nak laj José quicuulac saˈ rochoch, eb aˈan queˈxcuikˈib rib chiru ut queˈxqˈue re lix ma̱tan li queˈxcˈam.
27. Ut laj José quixye reheb: —¿Chan xeril?— Ut quixye ajcuiˈ reheb: —Xeye nak ti̱x chi us le̱ yucuaˈ. ¿Chanru aˈan? ¿Ma toj yoˈyo? ¿Ma cau? chan.
28. Eb aˈan queˈchakˈoc ut queˈxye re laj José: —Bantiox xak a̱cue, Ka̱cuaˈ, nak nacatpatzˈoc chikix. Cau li kayucuaˈ, chanqueb ut queˈxcuikˈib rib chiru laj José re nak teˈxqˈue xcuanquil.
29. Laj José quiril laj Benjamín, ut quijulticoˈ re nak junajeb lix naˈ riqˈuin, ut quixye reheb: —¿Ma aˈin le̱ ri̱tzˈin li xeye cue junxil? chan reheb. Tojoˈnak laj José quixye re laj Benjamín: —Li Dios taxak chi-osobtesi̱nk a̱cue, chan re.
30. Joˈcan nak qui-el laj José saˈ xya̱nkeb xban nak oc raj re chi ya̱bac. Cˈajoˈ nak quisahoˈ saˈ xchˈo̱l chi rilbal laj Benjamín xban nak kˈaxal naxra li ri̱tzˈin. Laj José co̱ jun pacˈal xjunes ut aran quiya̱bac.
31. Nak quirakeˈ chak chi ya̱bac, laj José quixchˈaj li ru ut coxtauheb cuiˈchic li ras. Quixcuy lix ya̱b re nak incˈaˈ chic ta̱ya̱bak chiruheb li ras. Ut quixtakla xqˈuebal li me̱x re nak teˈcuaˈak ut quixye reheb lix mo̱s: —Cˈamomak chak li katzacae̱mk, chan.
32. Laj José jalan li me̱x quixqˈueheb cuiˈ chi cuaˈac eb li ras. Ut jalan ajcuiˈ quixqˈueheb cuiˈ chi cuaˈac eb laj Egipto. Ut laj José quicuaˈac xjunes. Quixba̱nu chi joˈcaˈin xban nak ma̱ jaruj teˈxjunaji rib laj Egipto chi cuaˈac rochbeneb laj hebreo.
33. Laj José quixcˈojobeb saˈ me̱x eb li ras aˈ yal chanru lix chihabeb li junju̱nk. Xbe̱n cua quixcˈojob li xbe̱n asbej. Toj saˈ rosoˈjic quixcˈojob li i̱tzˈinbej. Chi tzoltzo quixcˈojobeb. Ut eb li ras queˈxye saˈ xchˈo̱leb: —¿Chanru nak li cui̱nk aˈin naxnau li kachihab chi kaju̱nkal? chanqueb. Eb li ras queˈsach xchˈo̱l chi rilbal li cˈaˈru yo̱ laj José.
34. Ut laj José quixtakla xjeqˈuinquileb lix tibel xcua. Ut o̱b sut tzˈakal xqˈuial li quixcˈul laj Benjamín chiruheb li ras. Ut chixjunileb queˈcuaˈac ut queˈucˈac ut quisahoˈ saˈ xchˈo̱leb rochben laj José.

  Genesis (43/50)