Genesis (42/50)  

1. Nak laj Jacob quirabi resil nak cuan li trigo aran Egipto, quixye reheb li ralal: —La̱ex ma̱cˈaˈ yo̱quex chixba̱nunquil. ¿Cˈaˈut nak yal yo̱quex chixcaˈyanquil e̱rib chi ribil e̱rib?
2. La̱in xcuabi resil nak aran Egipto cuan li trigo. Ayukex la̱ex ut te̱lokˈ chak caˈchˈinak ke re nak incˈaˈ toca̱mk xban katzˈocajic, chan laj Jacob.
3. Ut li laje̱b li ras laj José queˈco̱eb chixlokˈbal li trigo aran Egipto.
4. Abanan laj Jacob incˈaˈ quixtakla laj Benjamín chirixeb li ras xban nak cˈajoˈ lix cˈaˈux chirix. Cuan saˈ xchˈo̱l nak ma̱re cˈaˈru tixcˈul saˈ be nak yo̱keb chi xic.
5. Eb li ralal laj Jacob, li nayeman ajcuiˈ aj Israel re, queˈcuulac saˈ xya̱nkeb li yo̱queb chi lokˈoc trigo aran Egipto xban nak yo̱ ajcuiˈ li cueˈej saˈ li tenamit Canaán.
6. Laj José, aˈan li nataklan saˈ li tenamit Egipto ut saˈ rukˈ aˈan quicana xcˈayinquil li trigo. Eb li ras laj José queˈcuulac riqˈuin ut queˈxxulub rib saˈ chˈochˈ chiru.
7. Nak laj José quirileb ru, aˈan ticto quixnau ruheb nak aˈaneb li ras, abanan quixba̱nu rib nak incˈaˈ naxnauheb ru. Kˈetkˈet caˈchˈin laj José nak quira̱tinaheb li ras. Quixpatzˈ reheb: —¿Bar xexchal chak la̱ex? chan reheb. Eb aˈan queˈchakˈoc ut queˈxye re: —La̱o xochal Canaán. Xochal arin chixlokˈbal caˈchˈinak li katzacae̱mk, chanqueb re.
8. Laj José quixnau ruheb li ras, abanan eb aˈan incˈaˈ queˈxqˈue retal nak aˈan laj José.
9. Ut quinak saˈ xchˈo̱l laj José chanru nak quimatqˈuec chirixeb li ras. Quixye reheb: —La̱ex moco ya̱l ta nak chi lokˈoc xexchal arin. La̱ex yal qˈuehoc etal xexchal arin re nak te̱ril li cˈaˈru cuan arin, chan laj José.
10. Eb aˈan queˈxye re: —Chacuy taxak li kama̱c, at Ka̱cuaˈ. La̱at nim la̱ cuanquil. Li cˈaˈru xochal xba̱nunquil arin yal xlokˈbal caˈchˈinak li katrigo re ta̱cˈanjelak chokˈ re li katzacae̱mk.
11. La̱o kas kib. Junaj kayucuaˈ. Saˈ xya̱lal nococuan. La̱o ma̱cuaˈo aj qˈuehol etal, chanqueb re.
12. Laj José quixye cuiˈchic reheb: —Moco ya̱l ta li nequeye. La̱ex xexchal chixqˈuebal retal cˈaˈru cuan saˈ li tenamit aˈin, chan.
13. Eb aˈan queˈxye re: —La̱o cablajuho chikajunil. Ralalo jun chi cui̱nk aj Canaán. Li i̱tzˈinbej xcana chak riqˈuin li kayucuaˈ. Ut li jun chic ma̱ ani chic saˈ kaya̱nk, chanqueb re laj José.
14. Ut laj José quixye reheb: —Ya̱l ajcuiˈ li xinye e̱re nak la̱ex aj qˈuehol etal.
15. Chi joˈcaˈin ta̱tzˈilma̱nk a̱tin che̱rix ma relic chi ya̱l li cˈaˈru yo̱quex chixyebal. Tinye e̱re saˈ xcˈabaˈ laj faraón nak la̱ex incˈaˈ naru tex-e̱lk arin toj ta̱cha̱lk le̱ ri̱tzˈin.
16. Xicak junak li cuan saˈ e̱ya̱nk chixcˈambal chak le̱ ri̱tzˈin. Ut la̱ex texcana̱k arin saˈ tzˈalam. Chi joˈcan tinnau ma relic chi ya̱l li cˈaˈru yo̱quex chixyebal cue. Cui incˈaˈ nequecˈam chak le̱ ri̱tzˈin, ta̱nauma̱nk saˈ xcˈabaˈ laj faraón nak la̱ex aj qˈuehol etal, chan.
17. Laj José quixtaklaheb chixjunileb saˈ tzˈalam re oxib cutan.
18. Saˈ rox li cutan laj José quixye reheb: —La̱in ninqˈue xcuanquil li Dios. Te̱ba̱nu li cˈaˈru tinye e̱re re nak texcolekˈ.
19. Cui ya̱l nak saˈ xya̱lal nequexcuan, cana̱k junak le̱ ras arin saˈ tzˈalam. Ut li bele̱b chic ta̱ru̱k teˈxcˈam li trigo saˈ le̱ rochoch xban nak yo̱ ajcuiˈ li cueˈej aran.
20. Ut texsukˈi̱k cuiˈchic chak ut te̱cˈam chak arin le̱ ri̱tzˈin. Chi joˈcan tinnau nak ya̱l li cˈaˈru xeye cue ut la̱ex texcolekˈ che̱junilex. Cui incˈaˈ ya̱l, la̱ex texca̱mk, chan. Ut queˈoc chixcˈoxlanquil chanru teˈxba̱nu.
21. Ut queˈxye chi ribileb rib: —Relic chi ya̱l nak xoma̱cob riqˈuin li cˈaˈru kaba̱nu chak junxil re laj José, li ki̱tzˈin. La̱o quikil nak quirahoˈ saˈ xchˈo̱l riqˈuin li kaba̱nu re. La̱o incˈaˈ quikil xtokˈoba̱l ru nak quixtzˈa̱ma chiku nak takatokˈoba ru. Xban aˈan nak xchal li raylal aˈin saˈ kabe̱n, chanqueb chi ribileb rib.
22. Ut laj Rubén quixye reheb: —¿Ma incˈaˈ ta biˈ quinye e̱re nak incˈaˈ te̱ba̱nu raylal re laj José li ki̱tzˈin? Ut la̱ex incˈaˈ xex-abin chicuu. Ut anakcuan tento nak ta̱cua̱nk re̱kaj lix camic. Aˈan na li cˈaˈru yo̱co chixtojbal anakcuan riqˈuin li xkaba̱nu chak junxil, chan laj Rubén.
23. Eb aˈan incˈaˈ queˈxnau nak laj José yo̱ chixtaubal ru li ra̱tinoba̱leb xban nak cuan jun laj jalol a̱tin na-ochbenin re ut aˈan najaloc re li a̱tin li naxye laj José.
24. Ut laj José quixcanabeb junpa̱t ut co̱ chi ya̱bac xjunes xban xsahil saˈ xchˈo̱l. Quisukˈi ut quia̱tinac riqˈuineb. Laj José quixchap laj Simeón ut quixbacˈ li rukˈ chiruheb li ras.
25. Ut quixtakla xbutˈbal li trigo saˈ eb lix coxtal. Ut saˈ li junju̱nk chi coxtal quixkˈajsi li tumin li queˈxtoj cuiˈ li trigo. Ut quixqˈueheb ajcuiˈ xtzacae̱mk re nak teˈcuaˈak saˈ be. Joˈcan quixba̱nu reheb.
26. Ut eb aˈan quilajeˈxbacˈ li ju̱nk coxtal chi trigo chirixeb lix bu̱r, ut queˈco̱eb.
27. Eb aˈan queˈoc chi hila̱nc saˈ jun li muheba̱l bar teˈxnumsi cuiˈ li kˈojyi̱n. Ut jun reheb qui-oc chixqˈuebal xcua lix bu̱r. Nak quixhit lix coxtal, quisach xchˈo̱l chirilbal nak cuan peˈ li tumin chi saˈ lix coxtal.
28. Ut aˈan quixye reheb li ras: —Ilomak li cˈaˈru xintau saˈ lin coxtal. Xeˈxkˈajsi chak xtzˈak li trigo li xkatoj cuiˈ. ¿Cˈaˈut nak xeˈxba̱nu ke chi joˈcaˈin? chan. Ut queˈsach xchˈo̱leb. Nequeˈsicsot nak queˈxye: —¿Cˈaˈ xak ru nak xba̱nu ke li Dios chi joˈcaˈin? chanqueb.
29. Ut queˈcuulac Canaán riqˈuin lix yucuaˈeb ut queˈxserakˈi re chixjunil li cˈaˈru queˈxcˈul.
30. Ut queˈxye re: —Cˈoxla, li cui̱nk nataklan saˈ li tenamit Egipto kˈaxal kˈetkˈet nak xora̱tina. Ut xye ke nak la̱o aj qˈuehol etal.
31. La̱o xkaye re: “La̱o saˈ xya̱lal nococuan. La̱o incˈaˈ cˈaynako chi qˈuehoc etal.”
32. Ut xkaye ajcuiˈ re, “La̱o cablajuho chikajunilo. Jun ajcuiˈ li kayucuaˈ. Jun li ki̱tzˈin ma̱ ani chic. Ut li i̱tzˈinbej xcana chak saˈ li tenamit Canaán riqˈuin li kayucuaˈ,” chanco re.
33. Tojoˈnak li cui̱nk li nataklan saˈ li tenamit Egipto quixye ke, “Re nak tinpa̱b ma relic na chi ya̱l nak la̱ex ti̱c le̱ chˈo̱l, ta̱cana̱k junak e̱re arin. Ut li jun chˈo̱l chic teˈxcˈam lix trigo reheb le̱ rechˈalal li ca̱mqueb re xban cueˈej.
34. Ayukex ut cˈamomak chak le̱ ri̱tzˈin li xeye cue. Chi joˈcan la̱in tinnau nak la̱ex ma̱cuaˈex aj qˈuehol etal. Ut tinnau nak la̱ex ti̱c e̱chˈo̱l. Ut la̱in tinkˈaxtesi e̱re le̱ ras ut naru texlokˈok cuiˈchic saˈ li tenamit aˈin,” chan. Joˈcaˈin xye ke, chanqueb re lix yucuaˈeb.
35. Ut nak coxeˈxte li junju̱nk chi coxtal quilajeˈxtau li jun jo̱b chi tumin saˈ eb lix coxtal. Ut nak queˈril li tumin, cˈajoˈ nak queˈxucuac, joˈ ajcuiˈ li yucuaˈbej.
36. Ut laj Jacob quixye reheb: —Anakcuan cˈajoˈ yo̱quex chak chixba̱nunquil cue. Ma̱ ani chic li cualal laj José. Ut anakcuan incˈaˈ chic xsukˈi chak laj Simeón. Ut toj te̱raj cuiˈchic xmakˈbal laj Benjamín chicuu. ¿Cˈaˈut nak chixjunil natˈaneˈ saˈ inbe̱n? chan laj Jacob reheb.
37. Ut laj Rubén quixye re lix yucuaˈ: —Kˈaxtesi saˈ cuukˈ laj Benjamín. Matcˈoxlac. La̱in tincˈam cuiˈchic chak a̱cuiqˈuin. Cui incˈaˈ tincˈam chak laj Benjamín ut tinkˈaxtesi saˈ a̱cuukˈ, la̱at ta̱ru̱k ta̱camsi xcabichaleb li cualal, chan laj Rubén.
38. Ut laj Jacob quixye re: —Ma̱ jaruj ta̱ru̱k ta̱xic li cualal che̱rix. Cˈoxla, camenak li cualal jun ut caˈaj chic laj Benjamín nacuan cuiqˈuin. Ma̱re cˈaˈru tixcˈul saˈ be nak yo̱kex chi xic. Cui ma̱ anihak chic laj Benjamín cuiqˈuin, la̱in naru nincam xban xrahil saˈ inchˈo̱l xban nak la̱in ti̱xin chic. La̱ex cuan e̱ma̱c cui nincam xban xrahil inchˈo̱l, chan laj Jacob.

  Genesis (42/50)