Ezekiel (16/48)  

1. Li Ka̱cuaˈ quia̱tinac cuiˈchic cuiqˈuin ut quixye cue:
2. —At ralal cui̱nk, ta̱ye reheb li cuanqueb Jerusalén nak kˈaxal yibru li nequeˈxba̱nu.
3. Ta̱ye reheb nak li nimajcual Dios naxye chi joˈcaˈin chirixeb laj Jerusalén. La̱at catyoˈla aran Canaán. La̱ yucuaˈ, aˈan aj amorreo ut la̱ naˈ, aˈan aj hetea.
4. Saˈ li cutan nak catyoˈla, incˈaˈ queˈxset la̱ chˈup, chi moco cateˈratesi, chi moco cateˈxchˈaj riqˈuin atzˈam, chi moco cateˈxlan saˈ tˈicr.
5. Ma̱ ani qui-iloc xtokˈoba̱l a̱cuu. Ma̱ jun quiba̱nun usilal a̱cue. Ma̱ ani quitenkˈan a̱cue. Cateˈxtzˈek ban saˈ li cˈaleba̱l xban nak chalen nak catyoˈla, xicˈ cat-ileˈ.
6. La̱in quinnumeˈ aran ut quicuil nak yo̱cat chi ecˈa̱nc saˈ la̱ quiqˈuel. Ut la̱in quinye nak incˈaˈ tatca̱mk.
7. La̱in catinqˈue chi qˈui̱c joˈ nak naqˈui li acui̱mk. Catqˈui toj retal cat-ixkiloˈ. Ut cˈajoˈ xchˈakal a̱cuu. Queˈni̱nkan la̱ tuˈ ut quichamoˈ la̱ cuismal. Abanan tˈustˈu̱cat.
8. Mokon chic la̱in quinnumeˈ cuancat cuiˈ ut quinqˈue retal nak xat-ixkiloˈ ut ac xcuulac xkˈehil nak ta̱cua̱nk a̱be̱lom. Joˈcan nak catintzˈap riqˈuin lin tˈicr xban nak tˈustˈu̱cat. Quinba̱nu li contrato nak quinsumla a̱cuiqˈuin ut la̱at chic cue.
9. La̱in quinchˈaj la̱ quiqˈuel ut quinyul li aceite cha̱cuix.
10. La̱in quinqˈue la̱ cuakˈ li qˈuebil xsahob ru ut quinqˈue la̱ xa̱b cha̱bil. Ut quinqˈue jun xcˈa̱mal a̱saˈ yi̱banbil riqˈuin li tˈicr lino. Catintikib riqˈuin li cha̱bil akˈej terto xtzˈak.
11. Quinqˈue chokˈ xsahob a̱cuu li cha̱bil pec terto xtzˈak. Quinqˈue li matkˈab saˈ xcux la̱ cuukˈ ut quinqˈue li cha̱bil kˈol saˈ la̱ cux.
12. Ut quinqˈue li cha̱bil matkˈab saˈ la̱ cuuˈuj ut quinqˈue ajcuiˈ la̱ caˈxic. Cˈajoˈ xchˈinaˈusal li corona li quinqˈue saˈ a̱jolom.
13. Joˈcaˈin nak quinqˈue xsahob a̱cuu riqˈuin oro ut plata. Ut la̱ cuakˈ yi̱banbil riqˈuin li cha̱bil tˈicr lino xcomon li tˈicr terto xtzˈak li cuan xsahob ru. Catzaca li caxlan cua yi̱banbil riqˈuin cha̱bil cˈaj, li xyaˈal cab ut li aceite olivo. Cˈajoˈ xchakˈal a̱cuu. Quiniman a̱cuanquil toj retal cat-oc chokˈ reina.
14. Naˈno a̱cuu xbaneb li xni̱nkal ru tenamit xban la̱ chˈinaˈusal. Xban nak la̱in quinqˈuehoc la̱ chˈinaˈusal, tzˈakal a̱cue a̱cuu, chan li Ka̱cuaˈ li nimajcual Dios.
15. Abanan cacˈojob a̱chˈo̱l saˈ xbe̱n la̱ chˈinaˈusal ut catsukˈi joˈ jun ixk naxcˈayi rib xban nak naˈno a̱cuu. Cakˈaxtesi a̱cuib reheb li joˈ qˈuial queˈnumeˈ cuancat cuiˈ.
16. Caqˈue la̱ cha̱bil akˈ saˈ li naˈajej li najt xteram ut aran camux ru la̱ sumlajic. Ma̱ jun sut qui-uxman li cˈaˈru caba̱nu chi moco ta̱uxma̱nk mokon.
17. Cachap ajcuiˈ li cha̱bil oro ut plata li quinqˈue chokˈ xsahob a̱cuu. Ut cayi̱beb la̱ dios cui̱nk ut calokˈoniheb. Riqˈuineb aˈan camux ru la̱ sumlajic.
18. Ut riqˈuin la̱ cha̱bil akˈ li quinqˈue a̱cue catikibeb la̱ yi̱banbil dios. Ut camayeja ajcuiˈ lin aceite ut lin incienso chiruheb.
19. Ut li cha̱bil tzacae̱mk li quinqˈue a̱cue joˈ li cha̱bil cˈaj, li aceite olivo ut li xyaˈal cab camayeja chiruheb joˈ jun sununquil ban. Chixjunil li ma̱usilal aˈin caba̱nu, chan li Ka̱cuaˈ.
20. Ut camayejaheb chiruheb li yi̱banbil dios la̱ cualal a̱cˈajol li quinqˈue a̱cue. ¿Ma caˈchˈin ta biˈ li ma̱usilal li caba̱nu nak quina̱tzˈekta̱na?
21. ¿Ma incˈaˈ ta biˈ cacamsiheb li cualal incˈajol nak caqˈueheb chokˈ a̱cˈatbil mayej chiruheb li yi̱banbil dios?
22. Nak yo̱cat chixlokˈoninquil li yi̱banbil dios ut chixba̱nunquil li ma̱usilal, incˈaˈ quinak saˈ a̱chˈo̱l chanru nak catcuan chak saˈ a̱caˈchˈinal. Incˈaˈ quinak saˈ a̱chˈo̱l nak tˈustˈu̱cat ut yo̱cat chi ecˈa̱nc saˈ la̱ quiqˈuel.
23. Li nimajcual Dios quixye: —Nabal li raylal ta̱cha̱lk saˈ a̱be̱n xban nak xaba̱nu chixjunil li ma̱usilal aˈin.
24. Yalak bar saˈ chixjunil li tenamit cayi̱beb li naˈajej li najt xteram re lokˈoni̱nc ut cayi̱beb la̱ artal.
25. Cayi̱beb li naˈajej li najt xteram saˈ eb li xala be. Xban xba̱nunquil li kˈaxal yibru la̱at catzˈek la̱ chˈinaˈusal. Cayechiˈi a̱cuib reheb li joˈ qˈuial li queˈnumeˈ cuancat cuiˈ.
26. Caba̱nu li ma̱usilal riqˈuineb laj Egipto li junes cua̱nc riqˈuin ixk nequeˈxcˈoxla. Kˈaxal xnumta li ma̱usilal li xaba̱nu riqˈuineb ut riqˈuin aˈan cachikˈ injoskˈil.
27. Anakcuan xintaksi li cuukˈ re nak tatinqˈue chixtojbal la̱ ma̱c. Xcuisi cha̱cuu li cˈaˈru a̱cue. Xatinkˈaxtesi saˈ rukˈeb laj filisteo li xicˈ nequeˈiloc a̱cue. Eb aˈan nequeˈsach xchˈo̱leb xban li ma̱usilal li yo̱cat chixba̱nunquil.
28. Incˈaˈ quicˈojla a̱chˈo̱l riqˈuin li ma̱usilal li ac xaba̱nu toj retal co̱at Asiria chixmuxbal la̱ sumlajic riqˈuineb. Chi moco riqˈuin aˈan quicˈojla a̱chˈo̱l.
29. Kˈaxal cuiˈchic xnumta li ma̱usilal xaba̱nu Canaán ut riqˈuineb laj Babilonia. Abanan incˈaˈ ajcuiˈ quicˈojla a̱chˈo̱l.
30. La̱in li nimajcual Dios ninye: —La̱at moco tuktu ta a̱chˈo̱l. Xaba̱nu chixjunil li ma̱usilal aˈin joˈ jun li ixk naxcˈayi rib, ut incˈaˈ nacanau xuta̱nac.
31. Saˈ chixjunileb li be cayi̱b li naˈajej li najt xteram re ta̱lokˈoni cuiˈ li jalanil dios. Cayi̱beb li artal saˈ eb li naˈajej li cuanqueb cuiˈ nabal li cristian re ta̱ba̱nu li ma̱usilal. Abanan incˈaˈ cacˈul la̱ tojbal joˈ nequeˈxba̱nu li ixk li nequeˈxcˈayi ribeb.
32. La̱at jun ixk incˈaˈ nacara la̱ be̱lom. Nacamux ban ru la̱ sumlajic riqˈuin jalan cui̱nk.
33. Junak li ixk li naxcˈayi rib naxcˈul xtojbal. Abanan la̱at incˈaˈ caba̱nu chi joˈcan. La̱at ban chic nacatqˈuehoc xma̱taneb li cui̱nk li nequeˈchal yalak bar chi ma̱cobc a̱cuiqˈuin.
34. Lix jalanil li nacaba̱nu la̱at, aˈan nak ma̱cuaˈeb li cui̱nk nequeˈsicˈoc a̱cue. La̱at ban nacatsicˈoc reheb ut nacatojeb. Ut la̱at ma̱cˈaˈ nacacˈul.
35. Joˈcan ut la̱at ixakilbej li nacamux ru la̱ sumlajic, chacuabi li cˈaˈru naxye a̱cue li Ka̱cuaˈ.
36. Aˈan aˈin li naxye li Ka̱cuaˈ: —Kˈaxal yibru la̱ naˈleb. Catˈusub a̱cuib chiruheb li cui̱nk li queˈcuan a̱cuiqˈuin. Ut calokˈoniheb li jalanil dios ut cacamsiheb la̱ cocˈal ut camayejaheb chiruheb li jalanil dios.
37. Joˈcan nak la̱in tinchˈutubeb chixjunileb li cui̱nk li queˈcuan a̱cuiqˈuin, li nacacˈojob cuiˈ a̱chˈo̱l, joˈ eb ajcuiˈ li xicˈ nacacuileb. Tinchˈutubeb cha̱jun sutam ut chiruheb aˈan tincuisi la̱ cuakˈ re nak tˈustˈu tatcana̱k chiruheb.
38. Tatinqˈue chixtojbal a̱ma̱c joˈ nequeˈxcˈul li nequeˈxmux ru lix sumlajiqueb ut joˈ li nequeˈcamsin. Ut xban nak xicˈ nacuil li cˈaˈru caba̱nu yo̱ injoskˈil saˈ a̱be̱n. Tatincanab chi camsi̱c re xtojbal rix la̱ ma̱c.
39. Tatincanab saˈ rukˈeb li cui̱nk li queˈcuan a̱cuiqˈuin ut eb aˈan teˈxjuqˈuiheb li naˈajej li najt xteram li nacalokˈoni cuiˈ li jalanil dios. Ut teˈxjuqˈuiheb ajcuiˈ li artal. Eb aˈan teˈxmakˈ cha̱cuu la̱ cha̱bil akˈ ut eb li pec li terto xtzˈak. Ut la̱at tatcana̱k chi tˈustˈu chi ma̱cˈaˈ chic cuan a̱cue.
40. Eb aˈan teˈxcˈameb chak nabal li tenamit ut tateˈxcuti chi pec ut tateˈxcuj chi chˈi̱chˈ.
41. Teˈxcˈateb la̱ cuochoch ut nabaleb li ixk yo̱keb chi iloc a̱cue nak ta̱cˈul xtojbal a̱ma̱c. Riqˈuin aˈin ta̱canab ma̱cobc riqˈuineb li cui̱nk ut incˈaˈ chic ta̱qˈue xma̱taneb.
42. Ut chirix aˈan ma̱cˈaˈak chic injoskˈil saˈ a̱be̱n. Ut moco xicˈ ta chic tatcuil.
43. La̱at xsach saˈ a̱chˈo̱l cˈaˈru quinba̱nu a̱cue saˈ a̱caˈchˈinal. Ut cachikˈ injoskˈil riqˈuin chixjunil li caba̱nu. Xban aˈan nak tatinqˈue chixtojbal rix la̱ ma̱usilal. Ut incˈaˈ xcˈojla a̱chˈo̱l riqˈuin li caba̱nu toj retal camux ru la̱ sumlajic ut caba̱nu li moco uxc ta naraj.
44. Cuan jun li a̱tin li nequeˈxye li tenamit ut aˈan li teˈxye cha̱cuix la̱at. Aˈan aˈin: chanru xnaˈleb li naˈbej, joˈcan ajcuiˈ xnaˈleb li coˈbej.
45. La̱at juntakˈe̱t la̱ naˈleb riqˈuin la̱ naˈ. La̱ naˈ quixtzˈekta̱na lix be̱lom ut quixtzˈekta̱naheb ajcuiˈ lix cocˈal. Ut juntakˈe̱t ajcuiˈ la̱ naˈleb riqˈuin xnaˈlebeb la̱ cuas. Eb aˈan queˈxtzˈekta̱na lix be̱lomeb ut queˈxtzˈekta̱na ajcuiˈ li ralal xcˈajoleb. La̱ naˈ, aˈan aj hetea ut la̱ yucuaˈ, aˈan aj amorreo.
46. La̱ cuas ut eb lix coˈ, aˈaneb li tenamit Samaria li cuan saˈ li norte. Ut la̱ cui̱tzˈin ut eb lix coˈ, aˈaneb li tenamit Sodoma li cuan sa li sur.
47. La̱at catzol a̱cuib riqˈuineb ut caba̱nu li incˈaˈ us li queˈxba̱nu eb aˈan. Abanan la̱ ma̱usilal la̱at quinumta chiru li ma̱usilal li queˈxba̱nu eb aˈan.
48. La̱in li yoˈyo̱quil Dios ninye a̱cue nak relic chi ya̱l la̱ ma̱usilal la̱at ut eb la̱ coˈ kˈaxal cuiˈchic numtajenak chiru lix ma̱usilaleb laj Sodoma rochbeneb lix coˈ.
49. Aˈan aˈin lix ma̱queb laj Sodoma ut eb lix coˈ. Kˈetkˈeteb ut cuan nabal cˈaˈruheb re ut incˈaˈ nequeˈraj cˈanjelac. Ut incˈaˈ nequeˈraj xtenkˈanquileb li nebaˈ ut eb li rahobtesinbileb.
50. Nequeˈxnimobresi ribeb ut la̱in xinqˈue retal li ma̱usilal li nequeˈxba̱nu chicuu. Joˈcan nak quebinsach ruheb.
51. Moco qˈui ta li ma̱c queˈxba̱nu eb laj Samaria chiru li ma̱c li caba̱nu la̱at. Kˈaxal nabal la̱ ma̱usilal chiru lix ma̱usilaleb aˈan. Riqˈuin aˈan chanchan nak ti̱queb xchˈo̱leb cha̱cuu la̱at xban nak kˈaxal yibru li caba̱nu la̱at.
52. Anakcuan tento nak xuta̱nal ta̱cˈul. Kˈaxal yibru li ma̱usilal xaba̱nu la̱at chiru li ma̱usilal li queˈxba̱nu eb aˈan. Eb aˈan chanchan ma̱cˈaˈ xma̱queb cha̱cuu la̱at xban nak numtajenak la̱ ma̱usilal. Joˈcan nak xuta̱nal tat-e̱lk.
53. Li Ka̱cuaˈ quixye ajcuiˈ reheb laj Jerusalén: La̱in tinqˈue cuiˈchic lix biomaleb laj Sodoma ut eb laj Samaria joˈ eb ajcuiˈ lix coˈ. Ut chirix aˈan tinqˈue cuiˈchic la̱ biomal la̱at.
54. Tento nak xuta̱nal ta̱cˈul. Ut eb aˈan teˈcˈojla̱k xchˈo̱leb nak teˈxqˈue retal nak la̱at yo̱cat chixtojbal la̱ ma̱c.
55. Eb laj Sodoma ut eb laj Samaria rochbeneb lix coˈ teˈcua̱nk cuiˈchic joˈ nak queˈcuan junxil. Joˈcan ajcuiˈ la̱at ut eb la̱ coˈ texcua̱nk joˈ nak quexcuan junxil.
56. ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ a̱cui̱tzˈin li tenamit Sodoma nak cakˈetkˈeti a̱cuib chiru junxil nak sa cuancat?
57. Nak toj ma̱ji quicˈutun li ma̱usilal xaba̱nu la̱at, cahobeb. Anakcuan juntakˈe̱tex. Ut eb laj filisteo, eb laj Siria ut chixjunileb li xicˈ nequeˈiloc a̱cue li cuanqueb cha̱jun sutam yo̱queb cha̱hobbal.
58. Anakcuan tento nak ta̱cˈul lix tojbal a̱ma̱c xban li ma̱usilal li kˈaxal yibru li xaba̱nu, ut xban nak xakˈetkˈeti a̱cuib xban li cˈaˈru cuan a̱cue. La̱in li Ka̱cuaˈ ninyehoc re aˈin.
59. Li nimajcual Dios quixye: La̱in tatinqˈue chixtojbal a̱ma̱c joˈ a̱cˈulub xcˈulbal xban nak cacuisi xcuanquil li contrato ut incˈaˈ caba̱nu li cˈaˈru caye.
60. Abanan toj cuan saˈ inchˈo̱l cˈaˈru quinye saˈ li contrato li quinba̱nu a̱cuiqˈuin saˈ a̱sa̱jilal. La̱in tinxakab xcuanquil li contrato chi junelic.
61. Ta̱julticokˈ a̱cue li ma̱usilal xaba̱nu ut tatxuta̱na̱k nak la̱in tinkˈaxtesi chokˈ a̱coˈ li tenamit Samaria la̱ cuas ut nak tinkˈaxtesi chokˈ a̱coˈ li tenamit Sodoma la̱ cui̱tzˈin. Tinba̱nu chi joˈcan usta incˈaˈ tento tinba̱nu xban nak incˈaˈ quinye a̱cue saˈ li contrato nak tinkˈaxtesiheb a̱cue.
62. La̱in tinxakab xcuanquil lin contrato ut la̱at ta̱nau nak la̱in li Ka̱cuaˈ.
63. La̱in tincuy a̱ma̱c. Abanan cua̱nk saˈ a̱chˈo̱l li ma̱usilal xaba̱nu ut tatxuta̱na̱k xban. Incˈaˈ chic te̱nimobresi e̱rib xban nak texxuta̱na̱k. La̱in li nimajcual Dios quinyehoc re aˈin.—

  Ezekiel (16/48)