Deuteronomy (4/34)  

1. Laj Moisés quixye reheb: —Anakcuan ut ex aj Israel, cherabihak li chakˈrab ut li tijleb li yo̱quin chixyebal e̱re. Cheba̱nuhak li cˈaˈru naxye li chakˈrab re nak ta̱cua̱nk le̱ yuˈam ut tex-oc saˈ li naˈajej li tixqˈue e̱re li Ka̱cuaˈ lix Dioseb li kaxeˈto̱nil yucuaˈ.
2. Incˈaˈ te̱risi junak a̱tin saˈ xya̱nkeb li tinye e̱re chi moco te̱qˈue xtzˈakob. Cheba̱nu chi tzˈakal li naxye lix chakˈrab li Ka̱cuaˈ le̱ Dios, li yo̱quin chixyebal e̱re.
3. La̱ex queril riqˈuin xnakˈ e̱ru li cˈaˈru quixba̱nu li Ka̱cuaˈ aran Baal-peor nak quixqˈueheb chi sachecˈ chixjunileb li queˈlokˈonin re li jalanil dios Baal-peor.
4. Abanan che̱junilex la̱ex li incˈaˈ quetzˈekta̱na li Ka̱cuaˈ toj yoˈyo̱quex anakcuan.
5. Qˈuehomak retal. La̱in quinchˈolob che̱ru chixjunil li quixye li Ka̱cuaˈ ut quincˈut che̱ru chixjunil lix chakˈrab li Dios joˈ quinixtakla cuiˈ. Cheba̱nu chixjunil lix chakˈrab li Ka̱cuaˈ nak ac cua̱nkex saˈ li naˈajej li oc e̱re chire̱chaninquil anakcuan.
6. Cheqˈue e̱chˈo̱l chixba̱nunquil le̱ taklanquil xban li Ka̱cuaˈ xban nak cui te̱ba̱nu chi joˈcan chixjunileb li tenamit teˈxqˈue retal nak cuan e̱naˈleb. Eb aˈan teˈrabi resil lix chakˈrab li Dios ut teˈxye: “Relic chi ya̱l li nimla tenamit aˈan cuanqueb xnaˈleb ut nequeˈxnau xya̱lal” chaˈkeb.
7. ¿Ma cuan ta biˈ junak tenamit ta̱qˈuehekˈ xcuanquil xban lix dioseb joˈ nak naxqˈue kacuanquil la̱o li Ka̱cuaˈ li kaDios? Li kaDios la̱o naxqˈue ke li cˈaˈru nakatzˈa̱ma chiru nak nakaya̱ba lix cˈabaˈ.
8. Ut, ¿Ma cuan ta biˈ junak tenamit cuan xcuanquil xban nak cuan lix chakˈrab kˈaxal ti̱c ut cha̱bil joˈ li kachakˈrab la̱o li xincˈut che̱ru anakcuan?
9. Joˈcan nak junelic taxak cua̱nk saˈ e̱chˈo̱l li cˈaˈru xeril joˈ najtil yoˈyo̱kex ut incˈaˈ taxak ta̱sachk saˈ e̱chˈo̱l. Ut junelic taxak te̱serakˈi reheb le̱ ralal e̱cˈajol li cˈaˈru quixba̱nu li Ka̱cuaˈ.
10. Chijulticokˈ e̱re li cutan nak quexinchˈutub chiru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios aran Horeb nak quixye cue li Ka̱cuaˈ, “Chˈutubeb chixjunileb li tenamit re teˈrabi lin chakˈrab re nak teˈxqˈue inlokˈal joˈ najtil chic yoˈyo̱keb. Ut re ajcuiˈ nak teˈxcˈut chiruheb li ralal xcˈajol”, chan li Dios.
11. La̱ex xexco̱ex saˈ xto̱n li tzu̱l ut aran quexxakli ut li tzu̱l yo̱ xxamlel. Li xam quicuulac toj saˈ choxa ut kˈojyi̱n chic ru li cutan xban li sib ut li kˈeki chok.
12. Ut li Ka̱cuaˈ quia̱tinac e̱riqˈuin saˈ li xam. La̱ex querabi li xya̱b xcux li Ka̱cuaˈ abanan incˈaˈ queril ru.
13. Ut li Dios quixba̱nu li contrato e̱riqˈuin ut quixqˈue e̱re li laje̱b chi chakˈrab li quixtzˈi̱ba chiru li cuib pere̱l li pec ti̱c ru. Quixye e̱re nak tento te̱ba̱nu li cˈaˈru naxye li chakˈrab.
14. Li Ka̱cuaˈ quixye cue nak tento tincˈut che̱ru chixjunil li chakˈrab re nak te̱ba̱nu nak ac cua̱nkex chic saˈ li naˈajej li oc e̱re chire̱chaninquil anakcuan.
15. Nak li Dios quia̱tinac e̱riqˈuin saˈ li xam saˈ li tzu̱l Sinaí, incˈaˈ queˈril ru chi tzˈakal. Caˈaj cuiˈ lix ya̱b xcux querabi. Cheba̱nuhak cue̱nt.
16. Me̱mux e̱rib riqˈuin xyi̱banquil li jalanil dios. Me̱yi̱b li jalam u̱ch re te̱lokˈoni, chi moco lix jalam u̱ch li cui̱nk, chi moco li ixk.
17. Chi moco te̱yi̱b xjalam u̱ch li xul li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ, chi moco li xul li nequeˈrupupic chiru choxa,
18. chi moco li nequeˈxjucuqui ribeb saˈ chˈochˈ, chi moco li car li cuanqueb saˈ haˈ.
19. Nak te̱ril li choxa, li sakˈe, li po, ut li chahim, me̱lokˈoniheb xban nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios quixyi̱b eb aˈan re nak teˈcˈanjelak chiruheb chixjunileb li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ.
20. Abanan la̱ex sicˈbil e̱ru xban li Ka̱cuaˈ. Aˈan qui-isin chak e̱re saˈ li naˈajej Egipto, li chanchan tikcual xam xban li raylal li quecˈul. Quexrisi chak re nak texcua̱nk chokˈ xtenamit. Ut relic chi ya̱l nak la̱ex chic lix tenamit anakcuan.
21. Li Ka̱cuaˈ Dios quijoskˈoˈ cuiqˈuin e̱ma̱c la̱ex ut quixye nak relic chi ya̱l incˈaˈ naru tinnumekˈ la̱in jun pacˈal li nimaˈ Jordán re tin-oc saˈ li cha̱bil naˈajej li yo̱ chixqˈuebal e̱re re te̱re̱chani.
22. La̱in tinca̱mk saˈ li naˈajej aˈin. Incˈaˈ tinnumekˈ jun pacˈal li nimaˈ. Abanan la̱ex texxic ut te̱re̱chani li cha̱bil naˈajej aˈan.
23. Cheba̱nu cue̱nt re nak incˈaˈ ta̱sachk saˈ e̱chˈo̱l li contrato li quixba̱nu li Ka̱cuaˈ le̱ Dios e̱riqˈuin. Me̱yi̱b e̱pechˈbil dios joˈ xjalam u̱ch li cˈaˈak re ru li quixye li Dios nak incˈaˈ naru te̱lokˈoni,
24. xban nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios najoskˈoˈ nak nequelokˈoni li jalanil dios. Chanchan jun li xam li naxsach chixjunil li incˈaˈ us.
25. Mokon chic nak ac xenumsi nabal chihab saˈ li cha̱bil naˈajej ut nak ac cua̱nkeb chic le̱ ralal e̱cˈajol, mexma̱cob riqˈuin xyi̱banquil le̱ pechˈbil dios ut yalak cˈaˈru chi jalam u̱chil. Aˈan ma̱c chiru li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ut ta̱joskˈok saˈ e̱be̱n cui te̱ba̱nu chi joˈcan.
26. Cutan saken chiru li choxa ut li ruchichˈochˈ nak ya̱l li yo̱quin chixyebal e̱re. Cui la̱ex te̱yi̱b le̱ pechˈbil dios, saˈ junpa̱t ta̱sachekˈ e̱ru. Incˈaˈ najt texcua̱nk saˈ li chˈochˈ li oc e̱re chire̱chaninquil nak texnumekˈ jun pacˈal li nimaˈ Jordán.
27. Li Ka̱cuaˈ Dios tixchaˈchaˈi e̱ru saˈ eb li jalan tenamit ut moco qˈuihex ta chic li texcana̱k chi yoˈyo saˈ eb li naˈajej li texcˈamekˈ cuiˈ xban li Ka̱cuaˈ.
28. Ut saˈ li naˈajej li texcˈamekˈ cuiˈ texcˈanjelak chiruheb li dios li yi̱banbil xbaneb li cui̱nk riqˈuin cheˈ ut pec. Eb li dios aˈan incˈaˈ nequeˈiloc, incˈaˈ nequeˈabin, incˈaˈ nequeˈcuaˈac ut incˈaˈ nequeˈutzˈuc.
29. Abanan cui te̱sicˈ li Ka̱cuaˈ le̱ Dios nak cua̱nkex chak saˈ jalan tenamit, te̱tau cui te̱sicˈ chi anchal e̱chˈo̱l ut chi anchal e̱ra̱m.
30. Mokon chic nak ac xecˈul chixjunil li raylal aˈin, cui la̱ex texsukˈi̱k riqˈuin li Ka̱cuaˈ le̱ Dios ut te̱ba̱nu li cˈaˈru naxye, aˈan ta̱ruxta̱na e̱ru.
31. Li Ka̱cuaˈ incˈaˈ textzˈekta̱na chi moco tixsach e̱ru xban nak aˈan junelic jultic re li contrato li quixba̱nu riqˈuineb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ.
32. Chetzol rix chi us li cˈaˈru quicˈulman nak toj ma̱jiˈ nequexyoˈla chak. Chetzol rix chi us chalen nak quixyoˈobtesi chak li cui̱nk li Dios ut chalen anakcuan. Te̱siqˈui saˈ chixjunil li ruchichˈochˈ. ¿Ma ac quicˈulman ta biˈ jun sutak chi joˈcaˈin junxil? ¿Ma e̱rabiom ta biˈ aˈin jun sutak junxil?
33. ¿Ma cuanqueb ta biˈ jalan tenamit queˈabin re nak li Dios quia̱tinac chak saˈ li xam ut incˈaˈ queˈcam xban? Abanan la̱ex querabi nak quia̱tinac li Dios ut incˈaˈ quexcam.
34. ¿Ma cuan ta biˈ junak Dios quixsicˈ ta ru junak tenamit saˈ xya̱nkeb li jun chˈol chic? Li Dios quixcˈutbesi nabal li retalil nak quexrisi chak saˈ li naˈajej Egipto. Quixba̱nu riqˈuin milagro ut sachba chˈo̱lej ut riqˈuin pletic. Riqˈuin xnimal xcuanquil quixba̱nu li cˈaˈak re ru xiu xiu rilbal. La̱ex queril nak li Ka̱cuaˈ le̱ Dios quixba̱nu li sachba chˈo̱lej nak quexrisi chak saˈ li naˈajej Egipto.
35. Li Ka̱cuaˈ quixba̱nu chixjunil aˈin re xcˈutbal che̱ru nak aˈan li tzˈakal Dios. Ut ma̱cˈaˈ chic junak Dios. Caˈaj cuiˈ aˈan.
36. Toj saˈ choxa quia̱tinac chak e̱riqˈuin re xcˈutbal che̱ru cˈaˈru te̱ba̱nu. Ut arin saˈ ruchichˈochˈ quixcˈut che̱ru li xam ut querabi lix ya̱b xcux saˈ li xam nak quexra̱tina.
37. Cˈajoˈ nak quixraheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. Joˈcan nak quixsiqˈueb ru li ralal xcˈajoleb chokˈ xtenamit. Aˈan qui-isin chak e̱re Egipto riqˈuin xnimal xcuanquil.
38. Ut quirisiheb saˈ lix naˈajeb li xni̱nkal ru tenamit li kˈaxal nabaleb ut kˈaxal cauheb rib che̱ru re nak tixkˈaxtesi lix naˈajeb e̱re la̱ex ut reheb ajcuiˈ le̱ ralal e̱cˈajol joˈ yo̱ chi cˈulma̱nc anakcuan.
39. Joˈcan nak junelic cua̱nk saˈ e̱chˈo̱l nak li Ka̱cuaˈ, aˈan li nimajcual Dios, joˈ saˈ choxa joˈ saˈ ruchichˈochˈ. Ma̱ jun chic Dios cuan. Caˈaj cuiˈ aˈan.
40. Junelic che̱ba̱nu li cˈaˈru naxye saˈ li chakˈrab ut te̱ba̱nu le̱ taklanquil xban li Dios li yo̱quin chixyebal e̱re anakcuan re nak us tex-e̱lk, joˈqueb ajcuiˈ le̱ ralal e̱cˈajol; ut re ajcuiˈ nak najt texcua̱nk saˈ li cha̱bil naˈajej li yo̱ chixqˈuebal e̱re anakcuan li Ka̱cuaˈ le̱ Dios re te̱re̱chani chi junaj cua.
41. Ut laj Moisés quixsicˈ ru oxib li tenamit li cuan jun pacˈal li nimaˈ Jordán saˈ li este,
42. bar naru teˈxcol cuiˈ ribeb li ani naxcamsi ras ri̱tzˈin chi yal incˈaˈ xraj xchˈo̱l. Naru ta̱xic saˈ eb li tenamit aˈan re tixcol rix lix yuˈam.
43. Li oxib chi tenamit, aˈaneb aˈin: Beser li cuan saˈ li ru takˈa saˈ li chaki chˈochˈ reheb li ralal xcˈajol laj Rubén; Ramot li cuan saˈ xcue̱nt Galaad reheb li ralal xcˈajol laj Gad; ut Golán li cuan saˈ xcue̱nt Basán reheb li ralal xcˈajol laj Manasés.
44. Aˈan aˈin li chakˈrab li quixqˈue laj Moisés reheb laj Israel.
45. Aˈaneb aˈin li chakˈrab, li xtaklanquileb ut li tijleb li quixqˈue laj Moisés nak ac xeˈel chak Egipto.
46. Toj cuanqueb jun pacˈal li nimaˈ Jordán saˈ li este chiru li tenamit Bet-peor. Aˈan lix naˈaj laj Sehón lix reyeb laj Amorreo. Laj Sehón quicuan chi takla̱nc aran Hesbón. Nak queˈel chak Egipto, laj Moisés ut eb laj Israel queˈnumta saˈ xbe̱n li rey Sehón.
47. Eb laj Israel queˈre̱chani lix naˈaj li rey Sehón ut queˈre̱chani ajcuiˈ lix naˈaj laj Og lix reyeb laj Basán. Aˈaneb li cuib xreyeb laj amorreo li queˈcuan jun pacˈal li nimaˈ Jordán saˈ li este.
48. Li naˈajej aˈin quiticla Aroer li cuan chire li nimaˈ Arnón ut nacuulac toj saˈ li tzu̱l Sión li nayeman ajcuiˈ Hermón re.
49. Ut nacuulac toj saˈ li naˈajej Arabá li cuan jun pacˈal li nimaˈ Jordán saˈ li este ut nacuulac toj saˈ li palau li cuan Arabá li cuan saˈ li ru takˈa re li tzu̱l Pisga.

  Deuteronomy (4/34)