Daniel (2/12)  

1. Yo̱ xcab chihab roquic chokˈ rey laj Nabucodonosor nak quimatqˈuec ut cˈajoˈ nak quixucuac xban lix matcˈ. Incˈaˈ chic quicuar xban xcˈaˈux.
2. Joˈcan nak quixbok chixjunileb laj kˈe ut eb laj qˈuehol naˈleb, joˈqueb ajcuiˈ li nequeˈtzoloc chirix li chahim ut eb laj caldeo re nak teˈxye re cˈaˈru naxye lix matcˈ. Ut queˈcuulac riqˈuin li rey.
3. Ut li rey quixye reheb: —Cˈajoˈ incˈaˈux xban li xinmatqˈue. Nacuaj te̱ye cue cˈaˈru xya̱lal lin matcˈ, chan reheb.
4. Ut eb laj caldeo queˈa̱tinac riqˈuin li rey saˈ ra̱tinoba̱leb laj arameo ut queˈxye: —At rey, chicua̱nk taxak la̱ yuˈam chi junelic. La̱o aj cˈanjel cha̱cuu. Ye ke cˈaˈru la̱ matcˈ ut la̱o takaye a̱cue cˈaˈru naxye, chanqueb.
5. Quichakˈoc li rey ut quixye reheb laj caldeo: —Xsach saˈ inchˈo̱l lin matcˈ. Cui la̱ex incˈaˈ te̱ye cue cˈaˈru lin matcˈ ut cˈaˈru naxye, texpedasi̱k ut ta̱jucˈma̱nk le̱ rochoch.
6. Abanan cui te̱ye cue cˈaˈru naxye lin matcˈ, tinqˈue e̱re nabal le̱ ma̱tan ut tinqˈue e̱lokˈal. Yehomak biˈ cue cˈaˈru lin matcˈ ut yehomak cue cˈaˈru naxye, chan.
7. Ut queˈxye cuiˈchic re: —At rey, la̱o aj cˈanjel cha̱cuu. Ye ke cˈaˈru la̱ matcˈ ut takaye a̱cue cˈaˈru naxye, chanqueb.
8. Li rey quixye reheb: —La̱in ninnau cˈaˈru yo̱quex. Yo̱quex chiroybeninquil xban nak nequenau nak incˈaˈ jultic cue lin matcˈ.
9. Cui incˈaˈ te̱ye cue cˈaˈru lin matcˈ, juntakˈe̱t li te̱cˈul che̱junilex. La̱ex ac xecˈu̱b e̱rib chi ribil e̱rib nak texticˈtiˈik chicuu yal re roybeninquil nak ta̱numekˈ li cutan. Yehomak biˈ cue cˈaˈru xinmatqˈue re nak tinnau nak naru te̱ye cue li cˈaˈru naxye, chan.
10. Eb laj Caldeo queˈchakˈoc ut queˈxye re: —Ma̱ ani junak saˈ ruchichˈochˈ naru tixye a̱cue cˈaˈru naxye la̱ matcˈ cui incˈaˈ ta̱ye re xbe̱n cua cˈaˈru xamatqˈue. Ut ma̱ jun rey, chi moco li kˈaxal ni̱nkeb xcuanquil, nequeˈpatzˈoc chi joˈcan riqˈuineb laj kˈe chi moco riqˈuineb li nequeˈtzoloc chirix li chahim, chi moco kiqˈuin la̱o aj caldeo.
11. Li cˈaˈru nacapatzˈ, at rey, kˈaxal chˈaˈaj xsumenquil. Ma̱ ani naru ta̱yehok a̱cue li cˈaˈru nacacuaj xnaubal. Caˈaj eb cuiˈ li kadios nequeˈnaˈoc re aˈan; abanan ma̱ aniheb saˈ kaya̱nk xban nak eb aˈan incˈaˈ nequeˈcuan saˈ xya̱nkeb yal cui̱nk, chanqueb.
12. Ut cˈajoˈ nak quijoskˈoˈ li rey ut quixtakla xcamsinquil chixjunileb laj qˈuehol naˈleb li cuanqueb Babilonia.
13. Nak ac xqˈue li chakˈrab li rey nak teˈcamsi̱k laj qˈuehol naˈleb, queˈsiqˈueˈ ajcuiˈ laj Daniel ut eb li rochben re teˈcamsi̱k.
14. Laj Daniel aˈan cuan xnaˈleb ut quixcˈoxla chi us cˈaˈru tixye re laj Arioc li capitán reheb li soldado, li queˈtakla̱c chixcamsinquileb laj qˈuehol naˈleb li cuanqueb Babilonia.
15. Laj Daniel quixpatzˈ re laj Arioc lix capitán li rey: —¿Cˈaˈru xya̱lal nak li rey quixqˈue li chakˈrab aˈin kˈaxal ra? chan. Ut laj Arioc quixye re cˈaˈru quicˈulman.
16. Ut laj Daniel co̱ riqˈuin li rey ut quixtzˈa̱ma chiru nak ta̱roybeni caˈchˈinak re nak aˈan tixye re cˈaˈru lix matcˈ ut cˈaˈru xya̱lal.
17. Chirix chic aˈan laj Daniel co̱ saˈ li rochoch cuanqueb cuiˈ laj Ananías, laj Misael ut laj Azarías, li nequeˈochbenin re, ut quixserakˈi reheb cˈaˈru quicˈulman saˈ li rochoch li rey.
18. Quixye reheb nak teˈtijok ut teˈtzˈa̱ma̱nk chiru li Dios cuan saˈ choxa re nak li Dios ta̱ruxta̱na ruheb ut tixcˈut chiru laj Daniel cˈaˈru xya̱lal lix matcˈ li rey re nak incˈaˈ teˈcamsi̱k rochbeneb laj qˈuehol naˈleb re Babilonia.
19. Ut saˈ ajcuiˈ li kˈojyi̱n aˈan, li Dios quixcˈutbesi chiru laj Daniel cˈaˈru lix matcˈ li rey ut cˈaˈru lix ya̱lal. Ut laj Daniel quixlokˈoni li Dios cuan saˈ choxa.
20. Ut quixye: —Lokˈoninbil taxak li Ka̱cuaˈ Dios chi junelic kˈe cutan xban nak aˈan li kˈaxal nim xcuanquil ut aˈan naxnau chixjunil.
21. Li Dios aˈan yal re saˈ xbe̱neb li cutan. Aˈan nataklan chak re li hab ut aˈan nataklan re li sakˈehil. Aˈan naxakaban reheb li rey ut aˈan ajcuiˈ na-isin reheb. Aˈan li naqˈuehoc re lix naˈlebeb li cuanqueb xnaˈleb ut naxqˈueheb ajcuiˈ chixtaubal ru li incˈaˈ natauman ru.
22. Aˈan naxcˈutbesi chiku li incˈaˈ nakatau ru ut li chˈaˈaj xtaubal ru. Aˈan naxnau chixjunil li cˈaˈak re ru incˈaˈ nakanau la̱o. Chixjunil cutan saken chiru aˈan.
23. At inDios, la̱at lix Dioseb lin xeˈto̱nil yucuaˈ. Ninbantioxin cha̱cuu ut nacatinlokˈoni xban nak xaqˈue innaˈleb ut xaqˈue incacuilal. Xacˈutbesi chicuu li xintzˈa̱ma cha̱cuu. Anakcuan xacˈutbesi chicuu cˈaˈru lix matcˈ li rey ut cˈaˈru lix ya̱lal, chan laj Daniel re li Dios.
24. Tojoˈnak laj Daniel co̱ riqˈuin laj Arioc li quitakla̱c xban li rey chixcamsinquileb laj qˈuehol naˈleb re Babilonia. Ut quixye re: —Ma̱camsiheb cuan laj qˈuehol naˈleb re Babilonia. Oybeni caˈchˈinak. China̱cˈam riqˈuin li rey ut la̱in tinye re cˈaˈru naxye lix matcˈ, chan.
25. Ut laj Arioc saˈ junpa̱t quixcˈam laj Daniel riqˈuin li rey ut quixye re: —Xintau chak jun li sa̱j cui̱nk xcomoneb laj Judá li queˈchapeˈ ut queˈcˈameˈ chak arin ut aˈan tixye a̱cue cˈaˈru naxye la̱ matcˈ, chan.
26. Li rey quichakˈoc ut quixye re laj Daniel li nayeman Beltsasar re: —¿Ma ta̱ru̱k ta̱ye cue cˈaˈru xinmatqˈue ut cˈaˈru naxye? chan.
27. Laj Daniel quichakˈoc ut quixye: —Li cˈaˈru nacacuaj xnaubal incˈaˈ nanauman. Chi moco laj kˈe, chi moco li cuanqueb xnaˈleb, chi moco li nequeˈtzoloc chirix li chahim, chi moco laj tu̱l naru teˈyehok a̱cue, at rey.
28. Abanan cuan jun Dios saˈ choxa. Aˈan li nacˈutbesin re li cˈaˈru incˈaˈ nanauman ut aˈan ajcuiˈ li ta̱cˈutbesi̱nk re cha̱cuu, at rey Nabucodonosor, cˈaˈru ta̱cˈulma̱nk saˈ eb li cutan cha̱lel. La̱in tinye a̱cue cˈaˈru la̱ matcˈ ut cˈaˈru li cacuil nak cuancat saˈ la̱ chˈa̱t.
29. At rey, nak cuancat saˈ la̱ chˈa̱t yo̱cat chi cˈoxlac chirix li cˈaˈru ta̱cˈulma̱nk saˈ eb li cutan teˈcha̱lk. Ut li Dios, li nacˈutbesin re li cˈaˈru incˈaˈ nanauman, aˈan quixcˈutbesi cha̱cuu li cˈaˈru ta̱cˈulma̱nk.
30. Ut quicˈutbesi̱c chicuu la̱in. Ma̱cuaˈ xban nak kˈaxal nabal innaˈleb chiruheb lix naˈlebeb li jun chˈol chic. Quicˈutbesi̱c ban chicuu re nak la̱in tinye a̱cue, at rey, cˈaˈru naxye la̱ matcˈ, ut re ajcuiˈ nak ta̱tau ru li cˈaˈru yo̱ cuiˈ a̱cˈaˈux.
31. At rey, saˈ la̱ matcˈ xacuil nak xakxo cha̱cuu jun li jalam u̱ch kˈaxal najt xteram. Nalembac na-iloc ut xiu xiu rilbal.
32. Lix jolom li jalam u̱ch yi̱banbil riqˈuin oro, li re xchˈo̱l ut lix tel yi̱banbil riqˈuin plata, li ru xsaˈ ut li raˈ yi̱banbil riqˈuin bronce.
33. Lix tzelec yi̱banbil riqˈuin hierro, ut li rok yijach hierro ut yijach cˈatbil saklun.
34. Nak yo̱cat chirilbal li jalam u̱ch, jun li pec qui-el saˈ li u̱l chi ma̱ ani quicutuc re. Ut li pec toj chiru li rok li jalam u̱ch coxnak ut quimuchˈeˈ li rok xban.
35. Ut quimuchˈeˈ ajcuiˈ li hierro, li cˈatbil saklun, li bronce, li plata ut li oro. Ut poks quicana chanchan xpoksil li trigo li nacana nak nayekˈiman re risinquil saˈ rix. Ut lix poksil li chˈi̱chˈ ut li cˈatbil saklun quicˈameˈ chi junaj cua xban ikˈ. Abanan li pec quicana ut quiniman toj retal quicuulac xnimal joˈ jun li tzu̱l ut quixtzˈap chixjunil li ruchichˈochˈ.
36. Aˈan aˈin li xacuil saˈ la̱ matcˈ, at rey, ut anakcuan tinye a̱cue cˈaˈru lix ya̱lal, chan laj Daniel.
37. —At rey, la̱at li kˈaxal nim la̱ cuanquil saˈ xya̱nkeb chixjunileb li rey xban nak li Ka̱cuaˈ Dios li cuan saˈ choxa, aˈan li quixakaban a̱cue ut aˈan ajcuiˈ quiqˈuehoc a̱cuanquil, a̱cacuilal ut a̱lokˈal.
38. Ut quixqˈue la̱ cuanquil saˈ xbe̱neb chixjunileb li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ, joˈqueb ajcuiˈ li xul saˈ ruchichˈochˈ ut li xul li nequeˈrupupic chiru choxa. Quixkˈaxtesi chixjunil saˈ a̱cuukˈ la̱at ut quixqˈue a̱cuanquil saˈ xbe̱n chixjunil. Lix jolom oro li jalam u̱ch li xacuil, aˈan la̱at.
39. Li plata aˈan retalil jun chic xnimal ru tenamit cua̱nk xcuanquil, abanan incˈaˈ tixtau a̱cuanquil la̱at. Ut li bronce, aˈan retalil li rox xnimal ru tenamit li ta̱cua̱nk xcuanquil saˈ xbe̱n chixjunil li ruchichˈochˈ.
40. Ut li hierro, aˈan retalil li xca̱ xnimal ru tenamit li kˈaxal nim xcuanquil. Chanchan ajcuiˈ li hierro xban nak kˈaxal cauhak rib chiruheb ut aˈan ta̱isi̱nk xcuanquileb chixjunileb li jun chˈol chic.
41. Ut xacuil ajcuiˈ nak yijach li rok li jalam u̱ch hierro ut yijach saklun. Aˈan retalil nak li xca̱ xnimal ru tenamit jachbilak ru lix cuanquilal joˈ xacuil nak li rok yi̱banbil riqˈuin hierro ut saklun.
42. Xacuil nak li ruˈuj rok li jalam u̱ch yijach saklun ut yijach hierro. Aˈan retalil li xca̱ xnimal ru tenamit. Yijach cauhakeb rib ut yijach incˈaˈ.
43. Xacuil nak li ruˈuj rok li jalam u̱ch yijach saklun ut yijach hierro. Aˈan retalil nak teˈxba̱nu li contrato re nak teˈxcˈam rib saˈ usilal. Abanan teˈxkˈet li cˈaˈru teˈxye saˈ li contrato.
44. Ut saˈ eb li cutan aˈan li Dios cuan saˈ choxa tixxakab jun chic li kˈaxal nim xcuanquil ut ma̱ ani ta̱ru̱k ta̱numta̱k saˈ xbe̱n. Aˈan ta̱sachok re chixjunileb li cuanqueb xcuanquil ut ma̱cˈaˈak rosoˈjic aˈan.
45. La̱at xacuil chanru nak li pec qui-el saˈ li u̱l chi ma̱ ani xcutuc re. Xacuil ajcuiˈ chanru nak quimuchˈeˈ li jalam u̱ch yi̱banbil riqˈuin hierro, bronce, saklun, plata ut oro. At rey, li nimajcual Dios yo̱ chixyebal a̱cue cˈaˈru ta̱cˈulma̱nk saˈ eb li cutan cha̱lel. La̱in xinye a̱cue cˈaˈru la̱ matcˈ ut xinye ajcuiˈ a̱cue cˈaˈru lix ya̱lal, chan laj Daniel.
46. Nak quirabi li rey li cˈaˈru quixye laj Daniel, quixcuikˈib rib chiru ut quixqˈue xlokˈal ut quixtakla xqˈuebal lix ma̱tan ut xcˈatbal li incienso chiru.
47. Ut quixye re laj Daniel: —Relic chi ya̱l nak la̱ Dios, aˈan li tzˈakal Dios ut aˈan li kˈaxal nim xcuanquil saˈ xbe̱neb chixjunileb li yi̱banbil dios. Aˈan li Ka̱cuaˈ ut aˈan li nim xcuanquil saˈ xbe̱neb chixjunileb li rey. Aˈan li nacˈutbesin xya̱lal li incˈaˈ natauman ru. Ninnau nak ya̱l aˈan xban nak la̱at xaye cue cˈaˈru xya̱lal lin matcˈ, chan li rey.
48. Ut li rey quixqˈue lix cha̱bil ma̱tan laj Daniel ut quixqˈue xlokˈal ut quixqˈue ajcuiˈ xcuanquil re nak aˈan chic ta̱takla̱nk saˈ chixjunil li naˈajej Babilonia. Ut aˈan chic li najolomin reheb laj qˈuehol naˈleb saˈ li tenamit.
49. Laj Daniel quixtzˈa̱ma chiru li rey nak teˈqˈuehekˈ chi cˈanjelac saˈ li tenamit Babilonia laj Sadrac, laj Mesac, ut laj Abed-nego. Yal xban nak joˈcan quixtzˈa̱ma laj Daniel, joˈcan nak queˈqˈueheˈ saˈ xcuanquileb. Ut laj Daniel aˈan li kˈaxal nim xcuanquil saˈ xya̱nkeb li nequeˈtaklan saˈ xbe̱n li tenamit.

  Daniel (2/12)