1Samuel (2/31)  

1. Lix Ana quitijoc chiru li Dios ut quixye chi joˈcaˈin: —At Ka̱cuaˈ, la̱in nasahoˈ saˈ inchˈo̱l a̱cuiqˈuin xban nak la̱at nacaqˈue incacuilal re nak naru ninsumeheb li xicˈ nequeˈiloc cue. Cˈajoˈ xsahil inchˈo̱l xban nak la̱at xattenkˈan cue, chan lix Ana saˈ lix tij.
2. Ut quixye ajcuiˈ: —Ma̱cˈaˈ chic junak Dios santo joˈ li nimajcual Dios. Ma̱ ani naru nacoloc ke. Caˈaj cuiˈ li Ka̱cuaˈ. Ma̱ ani chic junak joˈ aˈan.
3. Ma̱ ani ta teˈxnimobresi rib chi moco teˈxkˈetkˈeti rib riqˈuin li cˈaˈru nequeˈxye xban nak li Ka̱cuaˈ, aˈan naxnau chixjunil. Ut aˈan naxqˈue retal ut narakoc a̱tin saˈ xbe̱n li junju̱nk riqˈuin li cˈaˈru naxba̱nu.
4. Aˈan quixsach ru li tzimaj li nacˈanjelac chiruheb li cauheb rib chi pletic ut aˈ chic li ma̱cˈaˈeb xmetzˈe̱u, aˈaneb chic li cauheb rib.
5. Li cuanqueb nabal cˈaˈru eb re nak xeˈcuan, anakcuan ma̱cˈaˈ chic cˈaˈru reheb. Yo̱queb chi trabajic chi cau re nak ta̱cua̱nk caˈchˈinak xtzacae̱mkeb. Ut eb li ma̱cˈaˈ cuan reheb re teˈtzaca̱nk nak xeˈcuan, anakcuan cuan chic cˈaˈruheb re. Ut li ixk li incˈaˈ naqˈuiresin, xeˈcuan cuukub xcocˈal. Abanan li ixk li xcuan nabal xcocˈal, anakcuan incˈaˈ chic naqˈuiresin.
6. Li nimajcual Dios, aˈan li ya̱l re saˈ xbe̱n chixjunil. Li ani naraj naxqˈue xyuˈam ut li ani naraj narisi xyuˈam. Cui ani naraj tixcuaclesiheb cuiˈchic chi yoˈyo, ut cui aˈan naraj tixcanabeb chi camenak.
7. Cui li Dios naraj nak nebaˈak junak, li jun aˈan nebaˈ. Ut cui li Dios naraj nak biomak, biomak ajcuiˈ. Ut li ani naraj, narisi xcuanquil. Ut li ani naraj xqˈuebal xcuanquil, naxqˈue xcuanquil.
8. Aˈan narisiheb li nebaˈ saˈ nebaˈil ut aˈan ajcuiˈ na-isin reheb saˈ nebaˈil li nequeˈxtzˈa̱ma xcua chire cablal. Naxqˈueheb chi cua̱nc saˈ xya̱nkeb li cuanqueb xcuanquil ut naxqˈueheb saˈ jun li naˈajej kˈaxal lokˈ. Naxba̱nu chi joˈcan xban nak aˈan ya̱l re saˈ xbe̱n li nacu̱tun re li ruchichˈochˈ, ut aˈan ajcuiˈ li quiqˈuehoc re li ruchichˈochˈ saˈ xnaˈaj.
9. Aˈan narileb li ti̱queb xchˈo̱l, aban eb li incˈaˈ useb xnaˈleb naxcanabeb chi ca̱mc saˈ xkˈojyi̱nal ru li ma̱c xban nak ma̱ ani cau rib yal xjunes rib.
10. Li Ka̱cuaˈ tixsacheb ru li xicˈ nequeˈiloc re. Aˈan ta̱rakok a̱tin saˈ xbe̱neb li cuanqueb saˈ ruchichˈochˈ. Chanchan nak na-ecˈan chak li ca̱k toj saˈ choxa. Aˈan tixqˈue xcuanquil li rey li quixsicˈ ru ut tixqˈue ajcuiˈ xlokˈal lix cuanquil, chan lix Ana.
11. Chirix aˈan, laj Elcana quisukˈi saˈ rochoch aran Ramá. Abanan laj Samuel, li chˈina al, quicana ut yo̱ chi cˈanjelac chiru li Dios. Ut laj Elí, laj tij, yo̱ chi cˈamoc be chiru.
12. Eb li ralal laj Elí incˈaˈ useb xnaˈleb ut incˈaˈ queˈxqˈue xlokˈal li Ka̱cuaˈ Dios.
13. Ac chˈolchˈo chanru teˈxba̱nu eb laj tij nak li tenamit nequeˈmayejac. Nak yo̱ chixchikbal li tib, lix mo̱s laj tij tixcˈam jun li chˈi̱chˈ oxib ruˈuj.
14. Lix mo̱s naxchˈic li chˈi̱chˈ saˈ li ucˈal, malaj li secˈ, li yo̱ cuiˈ chi chakˈac li tib. Nak quirisi li chˈi̱chˈ, li joˈ qˈuial li narisi chak chi ruˈuj li chˈi̱chˈ, aˈan re laj tij. Joˈcan nequeˈxba̱nu riqˈuineb chixjunileb laj Israel li queˈchal chi mayejac aran Silo.
15. Ut nak toj ma̱jiˈ nacˈatman lix xe̱bul li tib li ta̱mayeja̱k, lix mo̱s laj tij nachal ut naxye reheb li cristian: —Qˈue caˈchˈinak xtib laj tij re tixpom, xban nak aˈan incˈaˈ naxcˈul li tib nak ac chikbil. Caˈaj cuiˈ li tib toj rax naxcˈul, chan.
16. Abanan cuan nak li cristian queˈchakˈoc ut queˈxye: —Incˈaˈ. Kaba̱nuhak ban saˈ xya̱lal. Kacˈatak cuan xbe̱n cua lix xe̱b, tojoˈnak te̱cˈam li joˈ qˈuial te̱raj.— Ut cui xsume chi joˈcan, quijoskˈoˈ lix mo̱s laj tij ut quixye: —Qˈue cue anakcuan. Cui incˈaˈ nacaqˈue cue anakcuan, la̱in tinchap chi pue̱rs, chan.
17. Kˈaxal cuiˈchic nimla ma̱c chiru li Ka̱cuaˈ li queˈxba̱nu li ralal laj Elí nak queˈxmux ru li mayej li queˈxmayeja li tenamit chiru li Ka̱cuaˈ.
18. Laj Samuel, li sa̱j al, yo̱ chi cˈanjelac chiru li Dios, ut quixqˈue chirix li efod yi̱banbil riqˈuin lino joˈ nequeˈrocsi laj tij.
19. Rajlal chihab naxic lix naˈ saˈ rochoch li Dios rochben lix be̱lom chixqˈuebal lix mayej chiru li Ka̱cuaˈ. Naxyi̱b jun rakˈ laj Samuel, naxcˈam ut naxqˈue re.
20. Ut laj Elí naxtzˈa̱ma chiru li Dios nak ta̱rosobtesi laj Elcana ut lix Ana ut quixye reheb: —Aˈ taxak li Ka̱cuaˈ tixqˈue nabal chic a̱cualal a̱cˈajol riqˈuin li ixk aˈin chokˈ re̱kaj li xakˈaxtesi re li nimajcual Dios, chan reheb. Ut chirix aˈan, queˈsukˈi saˈ li rochocheb.
21. Li Dios quirosobtesi lix Ana. Queˈcuan oxib chic lix yum ut cuib lix coˈ. Ut laj Samuel yo̱ chi qˈui̱c ut yo̱ chi cˈanjelac chiru li Dios.
22. Ac ti̱x chic chi us laj Elí ut yo̱ chirabinquil resil li incˈaˈ us nequeˈxba̱nu eb li ralal riqˈuineb chixjunileb laj Israel. Quirabi ajcuiˈ resil nak nequeˈcuar riqˈuineb li ixk li nequeˈtrabajic chire li oqueba̱l re li tabernáculo li nequeˈxlokˈoni cuiˈ li Ka̱cuaˈ.
23. Laj Elí quixye reheb li ralal: —¿Cˈaˈut nak nequeba̱nu li incˈaˈ us aˈin? Chixjunileb li tenamit yo̱queb chixyebal cue nak incˈaˈ us yo̱quex.
24. Ex cualal, canabomak xba̱nunquil li ma̱usilal. Yibru li yo̱queb chixyebal che̱rix lix tenamit li Dios.
25. Cui junak cui̱nk nama̱cob chiru li ras ri̱tzˈin, narakeˈ a̱tin saˈ xbe̱n xban laj rakol a̱tin. Abanan, li ani nama̱cob chiru li Ka̱cuaˈ, ¿ma cuan ta biˈ junak ta̱oque̱nk chirix? chan. Abanan incˈaˈ queˈabin chiru lix yucuaˈeb xban nak ac cuan saˈ xchˈo̱l li Dios nak tento nak teˈca̱mk.
26. Nak yo̱ chi cˈulma̱nc aˈin, laj Samuel yo̱ chi qˈui̱c. Quiraheˈ xban li Dios ut quiraheˈ ajcuiˈ xbaneb li tenamit.
27. Jun lix profeta li Dios quicuulac riqˈuin laj Elí ut quixye re: —Joˈcaˈin xye li Ka̱cuaˈ: “La̱in quincˈutbesi cuib chiru laj Aarón, la̱ xeˈto̱nil yucuaˈ, nak aˈan joˈ eb ajcuiˈ lix comon cuanqueb chak chokˈ rahobtesinbil mo̱s aran Egipto.
28. Saˈ xya̱nkeb chixjunileb li xte̱paleb li ralal xcˈajol laj Israel la̱in xinsicˈ ru laj Aarón joˈ eb ajcuiˈ li ralal xcˈajol, re nak teˈcˈanjelak chicuu chokˈ aj tij. Teˈmayejak chicuu chiru li artal. Teˈxcˈat li incienso ut teˈrocsi li efod nak teˈtijok chicuu. Ut xinye ajcuiˈ reheb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ nak tento teˈxcˈul caˈchˈinak eb li mayej li nequeˈxqˈue eb laj Israel.
29. ¿Cˈaˈut nak nacamux ru li mayej li xinye reheb li tenamit nak teˈxmayeja chicuu chiru li tabernáculo? ¿Cˈaˈut nak kˈaxal nacaqˈue xlokˈaleb la̱ cualal chicuu la̱in? ¿Cˈaˈut nak yo̱queb chi ni̱nka̱nc riqˈuin lix cha̱bilal li tib li nequeˈxmayeja chicuu lin tenamit Israel? chan li Ka̱cuaˈ.”
30. Joˈcan nak li Ka̱cuaˈ li nequeˈxlokˈoni laj Israel quixye chi joˈcaˈin, “Quinye nak eb li ralal xcˈajol la̱ yucuaˈ teˈcˈanjelak chicuu chokˈ aj tij chi junelic kˈe cutan. Abanan anakcuan incˈaˈ chic ta̱ru̱k texcˈanjelak chicuu xban nak la̱in ninqˈue xlokˈal li nalokˈonin cue ut nintzˈekta̱na li ani natzˈekta̱nan cue.
31. Chacuabi li tinye a̱cue. Ta̱cuulak xkˈehil nak la̱in tincuisi la̱ cuanquil ut lix cuanquileb la̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. Chixjunileb la̱ cualal teˈca̱mk nak toj ma̱jiˈ nequeˈti̱x.
32. Raylal ta̱cha̱lk saˈ a̱be̱n. Ut ta̱rahokˈ a̱chˈo̱l nak ta̱cuil nak yo̱quin chirosobtesinquileb laj Israel, ut chixjunileb li cui̱nk saˈ xya̱nkeb la̱ cualal a̱cˈajol teˈca̱mk nak toj ma̱jiˈ nequeˈti̱x.
33. Jun reheb la̱ cuechˈalal, li incˈaˈ tincamsi, tixqˈue nabal xrahil a̱chˈo̱l. Incˈaˈ chic sa tat-ilok xban li ya̱bac ta̱ba̱nu. Ut chixjunileb la̱ cualal a̱cˈajol teˈca̱mk nak toj sa̱jeb.
34. Aˈan aˈin li retalil li tinqˈue a̱cue re nak ta̱nau nak tzˈakal ya̱l li yo̱quin chixyebal a̱cue. Saˈ ajcuiˈ li cutan nak ta̱ca̱mk la̱ cualal aj Ofni, ta̱ca̱mk ajcuiˈ la̱ cualal aj Finees.
35. La̱in tinsicˈ ru jun chic li ta̱cˈanjelak chicuu chokˈ aj tij. Aˈan tixba̱nu lix cˈanjel chi cha̱bil joˈ nacuaj la̱in. La̱in tinqˈue ralal xcˈajol re nak junelic teˈcˈanjelak chokˈ aj tij ut re ajcuiˈ nak teˈcˈanjelak chiru li rey li tinsicˈ ru la̱in.
36. Ut eb la̱ cuechˈalal li incˈaˈ teˈca̱mk teˈxic riqˈuin laj tij li tinsicˈ ru ut teˈxtzˈa̱ma xtzacae̱mkeb ut xtumineb re. Ut teˈxtzˈa̱ma chiru nak tixcanabeb chi cˈanjelac saˈ xya̱nkeb laj tij re nak teˈtzaca̱nk,” chan li Ka̱cuaˈ.—

  1Samuel (2/31)