1Kings (18/22)  

1. Mokon chic nak yo̱ rox chihab li cueˈej li Ka̱cuaˈ quixye re laj Elías: —Tatxic cuiˈchic riqˈuin li rey Acab ut ta̱ye re nak la̱in tintakla cuiˈchic li hab, chan.
2. Joˈcan nak laj Elías co̱ riqˈuin laj Acab. Yo̱ chi us li cueˈej aran Samaria.
3. Li rey Acab quixbok riqˈuin laj Abdías, li na-iloc re li cˈaˈru cuan re saˈ li palacio. Laj Abdías, aˈan cˈajoˈ nak naxxucua ru li Ka̱cuaˈ ut naxqˈue xlokˈal.
4. Junxil nak lix Jezabel yo̱ chixcamsinquileb lix profeta li Ka̱cuaˈ, laj Abdías quixcˈam jun ciento li profeta ut quixmukeb saˈ li ochoch pec. Laje̱b roxcˈa̱l (50) quixmuk saˈ li junju̱nk chi ochoch pec. Ut quixqˈueheb xcua rucˈa.
5. Laj Acab quixye re laj Abdías: —Yoˈo takasuti li tenamit chirilbaleb li yuˈam haˈ ut li nimaˈ. Ma̱re anchal takatau caˈchˈinak richajeb li cacua̱y ut li mu̱l. Cui incˈaˈ nakatau xcuaheb, teˈca̱mk ut tocana̱k chi ma̱cˈaˈ chic kacacua̱y ut chi ma̱cˈaˈ chic kamu̱l, chan.
6. Joˈcan nak queˈxjach ribeb ut queˈco̱eb chixsicˈbal richajeb li xul. Li rey Acab co̱ saˈ li jun pacˈal ut laj Abdías co̱ saˈ li jun chic.
7. Laj Abdías quixcˈul saˈ be laj Elías nak yo̱ chi xic riqˈuin li rey. Laj Abdías quixnau ru. Quixcuikˈib rib chiru ut quixye: —Joˈ li la̱at biˈ li ka̱cuaˈ Elías, chan.
8. Laj Elías quixye re: —Ya̱l. La̱in laj Elías. Anakcuan la̱at tatxic riqˈuin li rey ut ta̱ye re nak cuanquin arin, chan.
9. Laj Abdías quixye: —¿Ma cuan junak ma̱c xinba̱nu la̱in nak tina̱qˈue chixcamsi li rey?
10. Saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ la̱ Dios la̱in ninye a̱cue nak ma̱cˈaˈ junak tenamit chi moco junak naˈajej incˈaˈ ta quixtakla cuiˈ a̱sicˈbal li rey. Nak xeˈxye nak ma̱ anihat, li rey quixpuersiheb chixba̱nunquil li juramento re nak teˈxye li ya̱l.
11. Abanan la̱at yo̱cat chixyebal nak la̱in tinxic chixyebal re li rey nak cuancat arin.
12. Ma̱re lix musikˈ li Ka̱cuaˈ tatxcˈam saˈ jalan chic naˈajej nak ac xin-el arin. Cui la̱in ninye re li rey Acab nak cuancat arin ut cui ma̱ anihakat nak ta̱cha̱lk cha̱sicˈbal, relic chi ya̱l tinixtakla chi camsi̱c. La̱at nacanau nak chalen saˈ insa̱jilal la̱in ninxucua ru li Ka̱cuaˈ.
13. At ka̱cuaˈ Elías, ¿ma incˈaˈ cacuabi resil nak la̱in xinmuk jun ciento lix profeta li Dios nak lix Jezabel yo̱ chixcamsinquileb? Xinmukeb saˈ li ochoch pec. Laje̱b roxcˈa̱l (50) xinmuk saˈ jun li ochoch pec ut laje̱b roxcˈa̱l saˈ li jun chic ut xinqˈueheb ajcuiˈ lix cua rucˈaheb.
14. ¿Cˈaˈut nak tina̱takla chixyebal re li rey Acab nak cuancat arin? Li rey tinixcamsi cui tinye re nak xcuil a̱cuu, chan.
15. Laj Elías quixye re: —Saˈ xcˈabaˈ li nimajcual Dios li nincˈanjela ru, la̱in ninye a̱cue nak saˈ ajcuiˈ li cutan aˈin, la̱in tina̱tinak riqˈuin li rey Acab, chan.
16. Joˈcan nak laj Abdías co̱ riqˈuin li rey Acab ut quixye re nak laj Elías cuan aran. Ut li rey Acab co̱ chi a̱tinac riqˈuin.
17. Nak laj Acab quiril ru laj Elías quixye re: —Arin peˈ cuancat la̱at li yo̱cat chi qˈuehoc raylal saˈ xbe̱n li tenamit Israel, chan laj Acab.
18. Laj Elías quixye re: —Ma̱cuaˈ la̱in li yo̱quin chi qˈuehoc raylal saˈ xbe̱n li tenamit Israel. La̱at ban li yo̱cat chi qˈuehoc raylal a̱cuochben la̱ yucuaˈ xban nak xetzˈekta̱na lix chakˈrab li Ka̱cuaˈ ut yo̱quex chixlokˈoninquileb li yi̱banbil dios Baal, chan.
19. Ut quixye ajcuiˈ re li rey Acab nak tixchˈutubeb li ca̱hib ciento riqˈuin mero ciento li profeta li nequeˈcˈanjelac chiru laj Baal ut tixchˈutubeb ajcuiˈ li ca̱hib ciento chi profeta li nequeˈcˈanjelac chiru lix Asera, li nequeˈtzacan riqˈuin lix Jezabel, li rixakil li rey.
20. Joˈcan nak li rey Acab quixtakla xchˈutubanquileb laj Israel ut quixchˈutubeb ajcuiˈ lix profeta laj Baal saˈ li tzu̱l Carmelo.
21. Ut laj Elías quijiloc cuanqueb cuiˈ chixjunil li tenamit ut quixye reheb: —¿Joˈ najtil chic texcua̱nk chi cuib ru le̱ cˈaˈux? Cui li Ka̱cuaˈ, aˈan li tzˈakal Dios, ¿cˈaˈut nak incˈaˈ te̱pa̱b? Ut cui laj Baal, aˈan li tzˈakal Dios, ta̱kehomak aˈan, chan. Ut eb li tenamit ma̱ jun a̱tin queˈxye.
22. Ut quixye ajcuiˈ reheb li tenamit: —Caˈaj cuiˈ la̱in lix profeta li Ka̱cuaˈ quincana. Abanan lix profeta laj Baal, aˈan cuanqueb ca̱hib ciento riqˈuin mero ciento (450).
23. Te̱cˈam chak cuibak li cuacax. Ut eb aˈan teˈxsicˈ ru li bar cuan teˈraj. Teˈxcamsi, teˈxseti, ut teˈxqˈue saˈ xbe̱n li siˈ. Abanan incˈaˈ teˈxqˈue xxamlel. Joˈcan ajcuiˈ tinba̱nu la̱in riqˈuin li cuacax jun. Tinqˈue saˈ xbe̱n li siˈ ut incˈaˈ tinqˈue xxamlel.
24. Nak ac xeyi̱b, te̱ya̱ba xcˈabaˈeb le̱ dios. Ut joˈcan ajcuiˈ tinba̱nu la̱in. Tinya̱ba xcˈabaˈ li nimajcual Dios. Ut li Dios li tixtakla chak li xam saˈ choxa, aˈan li tzˈakal Dios, chan laj Elías. Ut chixjunileb li tenamit queˈxye: —Us chi joˈcan, chanqueb.
25. Ut laj Elías quixye reheb lix profeta laj Baal: —Sicˈomak ru li cuacax ut yi̱bomak le̱ re la̱ex xbe̱n cua xban nak la̱ex nabalex. Abanan, incˈaˈ te̱qˈue xxamlel. Chirix aˈan te̱ya̱ba xcˈabaˈ le̱ dios, chan reheb.
26. Ut eb aˈan queˈxchap li cuacax li quikˈaxtesi̱c reheb ut queˈxyi̱b. Ut queˈxya̱ba xcˈabaˈ laj Baal lix dioseb chalen ekˈela toj cuaˈleb. Yo̱queb chi xajoc chiru li artal li queˈxyi̱b ut yo̱queb chixyebal: —At Baal, choa̱sume, chanqueb. Abanan ma̱ ani quisumen reheb.
27. Nak ac xcuulac cuaˈleb laj Elías qui-oc chixseˈenquileb ut quixye reheb: —Japomak e̱re chi cau. ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ aˈan le̱ dios? Ma̱re yo̱ chi cˈoxlac malaj ut yo̱ chi cˈanjelac. Ma̱re xco̱ chi be̱c malaj ut yo̱ chi cua̱rc. Ma̱re tento nak te̱rajsi, chan reheb.
28. Ut eb aˈan kˈaxal cuiˈchic cau yo̱queb chixjapbal reheb chi tijoc ut yo̱queb chixyocˈbal ribeb riqˈuin chˈi̱chˈ joˈ cˈaynakeb chixba̱nunquil toj retal queˈxchˈulaqui ribeb saˈ lix quiqˈueleb.
29. Quinumeˈ li cuaˈleb ut toj yo̱queb ajcuiˈ chixjapbal reheb chixya̱banquil lix dioseb toj quicuulac x-o̱ril li mayejac ut ma̱ ani queˈabin reheb ut ma̱ ani queˈsumen reheb.
30. Ut laj Elías quixye reheb li tenamit: —Jilonkex arin cuanquin cuiˈ, chan reheb. Ut chixjunileb li tenamit queˈjiloc riqˈuin laj Elías. Ut aˈan qui-oc chixyi̱banquil lix artal li Ka̱cuaˈ li poˈbil.
31. Laj Elías quixchap cablaju li pec. Aˈan retalil li cablaju xte̱paleb li ralal xcˈajol laj Jacob, li quiqˈueheˈ aj Israel chokˈ xcˈabaˈ xban li Ka̱cuaˈ.
32. Ut riqˈuin li pec aˈan quixyi̱b li artal re xlokˈoninquil li Ka̱cuaˈ. Ut chi xjun sutam quixbec jun li rok haˈ tzˈakal ta̱oc cuibak ni̱nki cuc li ru li trigo chi saˈ.
33. Quixtus li siˈ saˈ xbe̱n li artal. Quixcamsi li cuacax, quixseti ut quixqˈue saˈ xbe̱n li siˈ.
34. Ut quixye reheb: —Nujtesihomak ca̱hib cuc chi haˈ ut hoyomak saˈ xbe̱n li mayej ut saˈ xbe̱n li siˈ, chan. Ut queˈxhoy li haˈ saˈ xbe̱n li artal. Ut quixye cuiˈchic reheb: —Qˈuehomak cuiˈchic li haˈ saˈ xbe̱n li artal xcaˈ sut, chan. Ut queˈxqˈue cuiˈchic li haˈ. Ut oxib sut queˈxhoy li haˈ saˈ xbe̱n li artal joˈ quiyeheˈ reheb xban laj Elías.
35. Queˈxqˈue li haˈ saˈ xbe̱n li artal toj retal quibe̱c rok ut quinujac ajcuiˈ li rok haˈ li quixyi̱b chi xjun sutam.
36. Nak quicuulac x-o̱ril xcˈatbal li mayej, li profeta Elías quixye: —At nimajcual Dios, la̱at lix Dios laj Abraham, laj Isaac ut laj Israel. Chicˈutu̱nk taxak chiruheb anakcuan nak la̱at li tzˈakal Dios arin Israel ut nak la̱in laj cˈanjel cha̱cuu. Ut li cˈaˈru yo̱quin chixba̱nunquil anakcuan, la̱at xattaklan cue chixba̱nunquil.
37. At nimajcual Dios, chacuabi taxak li cˈaˈru nintzˈa̱ma cha̱cuu. China̱sume taxak re nak eb li tenamit aˈin teˈxqˈue retal nak la̱at li tzˈakal Dios. Chacˈut taxak chiruheb nak la̱at ta̱cuaj nak teˈsukˈi̱k cuiˈchic a̱cuiqˈuin, chan laj Elías.
38. Saˈ li ho̱nal aˈan li Ka̱cuaˈ quixtakla chak li xam. Quixcˈat li mayej, ut quixcˈat li siˈ ut li pec joˈ ajcuiˈ li poks ut li haˈ li cuan saˈ li rok haˈ, li quixyi̱b chi xjun sutam li artal.
39. Chixjunileb li tenamit li cuanqueb aran queˈril li quicˈulman. Queˈxhupub ribeb saˈ chˈochˈ ut queˈxye: —Li Ka̱cuaˈ, aˈan li tzˈakal Dios. Li Ka̱cuaˈ, aˈan li nimajcual Dios, chanqueb.
40. Laj Elías quixye reheb: —Chapomakeb lix profeta laj Baal. Ma̱ jun reheb te̱canab chi e̱lelic, chan. Ut queˈxchap eb li profeta aj balakˈ. Ut laj Elías quixye reheb nak teˈxcˈameb saˈ li nimaˈ Cisón ut aran quixcamsiheb chi chˈi̱chˈ.
41. Chirix chic aˈan laj Elías quixye re li rey Acab: —Ayu chi cuaˈac chi ucˈac anakcuan xban nak la̱in ac yo̱quin chirabinquil li xya̱b li hab yo̱ chak chi cha̱lc, chan.
42. Nak li rey Acab co̱ chi cuaˈac chi ucˈac, li profeta Elías quitakeˈ saˈ xbe̱n li tzu̱l Carmelo. Quicˈojla aran ut quixxulub lix jolom saˈ xya̱nk rok.
43. Ut quixye re lix mo̱s li cuan rochben: —Tatxic ut tat-ilok toj cuan cuiˈ li palau, chan. Ut lix mo̱s co̱ ut quisukˈi cuiˈchic riqˈuin laj Elías ut quixye re: —Ma̱cˈaˈ nacˈutun, chan. Cuukub sut quixtakla lix mo̱s chi iloc.
44. Saˈ xcuuk sut nak quisukˈi, li mo̱s quixye re laj Elías: —Xcuil jun li chˈina chok joˈ na xnimal junak ukˈej. Li chok aˈan yo̱ chi e̱lc chak saˈ li palau, chan. Ut laj Elías quixye re lix mo̱s: —Tatxic riqˈuin li rey Acab ut ye re nak tixyi̱b lix carruaje ut xicak saˈ rochoch chi junpa̱t nak toj ma̱jiˈ nachal li cacuil hab. Cui ta̱ba̱yk, moco ta̱ru̱k ta chic chi xic xban li hab, chan laj Elías.
45. Ut quikˈojyi̱noˈ ru li choxa. Quixqˈue li cacuil ikˈ. Ut quichal li cacuil hab. Li rey Acab qui-oc saˈ lix carruaje ut co̱ saˈ li tenamit Jezreel.
46. Li Ka̱cuaˈ quixqˈue xmetzˈe̱u li profeta Elías. Quixbacˈ chi us li rakˈ riqˈuin lix cˈa̱mal xsaˈ ut quia̱linac chi cau ut aˈan xbe̱n cua quicuulac chiru laj Acab saˈ li tenamit Jezreel.

  1Kings (18/22)